Bibliografie

ENESCU, Theodor, „C. Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1984 COSMA, Gheorghe, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1967 Expoziţie retrospectivă Camil Ressu, pictură şi grafică, Catalog de Doina Shobel, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti 1981-1982 REDLOW, Theodor, „Donaţia Catinca C. Ressu”, în „Arta”, anul XXXIII, nr. 7/1986, p. 20-21 TEODORU, Rada, „Camil Ressu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1962

ulei pe carton, 55 cm, 48,5, semnat și datat stânga jos, în pastă, cu creionul, C. Ressu, 1922

Adevărata imagine a ţăranului român, Camil Ressu o descoperă la Vlaici, în judeţul Olt, la reşedinţa colecţionarului de artă Al. Bogdan-Piteşti. Răspunzând invitaţiei acestuia, Ressu lucrează câţiva ani în satul oltenesc, intrând în contact cu viaţa oamenilor de la sat, pe care o imortalizează într-o serie de portrete şi numeroase compoziţii pe care le expune deja la primele participări la manifestările Societăţii Tinerimea Artistică (1910). Viziunea artistică personală în evocarea satului, bazată pe un mod nou de înţelegere a ţăranului român, se simte încă din primele tablouri („Semănătorii”, „Ţărani din Vlaici” ş.a.). Spre deosebire de predecesorii săi, „ţăranii lui Ressu par tăiaţi cu barda în lemn de nuc: pomeţi şi frunţi osoase, mâini puternice, parcă turnate în mineral. Mult sentiment, dar niciun sentimentalism, nicio sensiblerie, nicio idealizare, nicio poetizare a făpturii sau a peisajului. Om sau colţ de natură, trăiesc prin propria lor poezie, prin viaţa robustă pe care le-o dăruieşte artistul, prin autenticitatea lor sintetizată, ridicate la potenţe maxime”. (cf. Victor Eftimiu, „Camil Ressu”, în „Studii şi cercetări de istoria artei”, nr. 1, 1960, p. 47) Figura umană deţine un rol important în aceste compoziţii, omul domină natura, este adus în primul plan şi ocupă cea mai mare parte a pânzelor artistului. În acest raport dintre om şi natură, peisajul, deşi sugerează atmosfera rustică, frumuseţea naturii, îndeplineşte în mare parte o funcţie decorativă, iar acest lucru pentru că atenţia artistului este îndreptată către redarea expresivităţii figurilor. Drept mărturie în culori a viziunii artistice a lui Ressu stă opera „În ogradă”, ce pare un fragment dintr-o metopă narativă. În ograda gospodăriei, în faţa oborului de animale stau un bărbat în picioare şi două femei pe prispă. Între aceştia nu există nicio legătură, nici măcar privirile lor nu sunt îndreptate în acceaşi direcţie. Doar materialitatea acestora şi a celorlalte elemente oferă o coeziune compoziţiei. Demnitatea atitudinii simple şi a gesturilor naturale se armonizează cu ritmul calm al elementelor peisajului, într-o imagine monumentală.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.