Bibliografie

NISTOR, Simona, ”Miliţa Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973 VINTILĂ, Petru, ”Miliţa”, Ed. Heliopolis, Bucureşti, 2006 VLASIU, Ioana, ”Miliţa Petraşcu”, Ed. ARC, Chişinău, 2004

bronz, 34 x 15 x 7 cm, semnat în stânga, pe plintă, Milița Petrașcu

Primele lecţii de sculptură le asimilează în urma contactului cu arta rusă, în 1907 ajunge la Moscova unde studiază la Academia de Belle Arte condusă de Konionkov şi Dzubanov, după doi ani ajunge în Sankt Petersburg, unde urmează cursurile Universităţii “Bestujev”, iar în paralel studiază modelajul şi desenul cu Ghinsburg, Maşkov şi Feldman. În 1910 îşi propune să schimbe modul de abordare a artei şi schimbă fundamental mediul, ajungând la Munchen, unde continuă să studieze, dar începe şi să expună. Ia primele contacte cu avangarda europeană, fiind în preajma lui Kandinsky, Jawlensky sau Chagall. Începutul deceniului doi o găseşte pe Miliţa Petraşcu în Paris, unde intră în atelierele lui Bourdelle şi Felix Valloton de la Academia La Grande Chaumiere. Unul dintre momentele decisive ale carierei sale se va consuma atunci când Petraşcu (la vremea aceea căsătorită Curie) va intra în atelierul lui Constantin Brâncuşi, în preajma căruia va lucra timp de 4 ani, până în 1923. Din acest an se stabileşte în Bucureşti, unde va fi un membru important al avangardei româneşti, fiind parte integrantă a grupului din jurul revistei Contimporanul. Participă alături de grup la prima Expoziţie Internaţională a Contimporanului din 1925 şi în acelaşi an este premiată la Salon pentru lucrarea ”Jocul de pisici”. Universul plastic al artistei se va extinde treptat, pe întreaga durată a perioadei interbelice, fiind eficientă atât în activităţile grupărilor din care a făcut parte, dar şi foarte atentă cu propriul eu artistic. Se alătură expoziţiilor Grupului de Artă Nouă (1929), participă la manifestările Contimporanului din 1930 şi 1935. Optica plastică îi este continuu reînnoită, iar în 1933 participă la Expoziţia Naţională de Artă Futuristă de la Roma, alături de Marcel Iancu, M. H. Maxy, Margareta Sterian, Olga Greceanu sau Nina Arbore. Alături de expoziţiile organizate de gruparea pictorilor femei, se mai afiliază cu gruparea Criterion, dar expune şi cu Grupul Nostru. După cel de-al doilea Război Mondial va mai susţine doar două expoziţii, retrospective, în 1958 şi în 1967, iar în 1969 îi este organizată o însemnată expoziţie personală la Londra, ultima de altfel în timpul vieţii.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.