Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
BELDIMAN, Ioana, „Sculpturi franceze. Un patrimoniu resuscitat”, Ed. Simetria, Bucureşti, 2005
MIHALACHE, Marin, „Cornel Medrea”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1972
ZAMBACCIAN, K. H., „C. Medrea”, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
ipsos, 148 x 82 x 27 cm
Informații documentare
Sculptura, realizată în ipsos, provine din colecţia sculptorului Gheorghe Iliescu-Călineşti
„Opera lui Cornel Medrea, a cărei dezvoltare am urmărit-o timp de patruzeci de ani, dovedeşte în pofida curentelor abstracţioniste care au bântuit şi în ţara noastră, în epoca dintre cele două războaie mondiale, o adâncă studiere a naturii, o viziune realistă exprimată în forme ample, pline şi armonioase.” (1) Născut în Miercurea Sibiului, în 1888, şi-a petrecut copilăria la Alba-Iulia. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii de la Zlatna, iar după câţiva ani a fost trimis la Şcoala de Arte Frumoase din Budapesta, unde i-a avut ca profesori pe Matray, Maron şi Ligety. La Budapesta, a lucrat în atelierul sculptorului Zala, după care a plecat pe jos într-o lungă călătorie, cu intenţia de a vizita cele mai importante centre artistice din Europa Centrală: Viena, Leipzig, Dresda şi München. Din 1914 participă la Saloanele Oficiale din București, la expozițiile grupărilor “Tinerimea artistică”, “Arta Română” etc. Expune la Bienala din Veneția, în anii 1928, 1938, 1956 și 1958 și la multe alte manifestări artistice din străinătate. A organizat puţine expoziţii personale, la distanţe mari în timp, având în schimb o activitate prolifică: opera sa cuprinde peste 400 de piese, fiind una dintre cele mai bogate şi mai susţinute opere statuare româneşti. Între anii 1939 - 1964 a fost profesor de sculptură la Academia de Arte Frumoase din București, iar în anul 1955 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Cornel Medrea a practicat toate genurile şi tehnicile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realității. A realizat portrete şi busturi, nuduri, alegorii, reliefuri, statuară de mici dimensiuni, monumente publice şi lucrări funerare, în bronz, piatră, teracotă, lut şi gips. Portretele, seriile de maternități, evocările istorice sau reprezentările alegorice pun în centru figura umană, cu accent pe aspectele sale eroice şi virtuoase. Sculptura era înţeleasă de Medrea ca artă de sinteză, în care nu asemănarea cu natura primă, ci exemplul ei de organicitate aplicat unei forme ce caută adâncimile umane, dincolo de suprafaţă. A ocolit academismul, precum şi naturalismul, găsind un mod de expresie ce porneşte întotdeauna de la natură şi ia un ton liric ce lasă loc fanteziei manifestată cu cuminţenie. Opţiunea pentru esenţializare şi păstrarea detaliului semnificativ, împreună cu o solidă construcţie a formelor, gândite arhitectural în spaţiu sunt aspectele care caracterizează sculptura lui Medrea. Opera „Christ” face parte din capitolul creaţiei sale dedicat temei patimilor, care mai cuprinde sculpturi precum „Pietà”, lucrare reprodusă în monografia dedicată artistului de Marin Mihalache. Imaginea lui Christos răstignit oferă o viziune profund spirituală asupra suferinţei umane. Centrală în arta creştină şi încărcată de simbolism religios, Crucificarea apare în reprezentarea lui Medrea cu o mare forţă de expresie, modelajul trupului sugerând atât durerea imensă cât şi calma acceptare a jertfei. (1) K. H. Zambaccian, „C. Medrea”, p. 3
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
