otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Din 1917, destinul lui Bednarik se leagă profund de cel al războiului, fiind asimilat în calitate de ofițer, Marelui Cartier General al Armatei Române, alături de Aurel Băeșu, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Cornel Medrea, Camil Ressu. Experiența l-a marcat profund și s-a concretizat în serii de lucrări care portretizau dezastrul războiului, dar și viața ”de huzur” a categoriilor sociale privilegiate. Anul 1917 a fost marcat de importante realizări – proiectul unei vaste compoziții, ”Atacul de la Mărășești”, care s-a concretizat ulterior în lucrarea ”Lupta pentru steag”. Structura compozițională elaborată, în semicercuri ce concentrează mișcarea, integrate într-un triunghi, ca și caracterul expresionist al redării chipurilor, aminteau de timpuriile compoziții simboliste. Martor al celei de-a doua mobilizări de la Iași, artistul a redat momentul într-un desen ce constituie singura mărturie de acest gen păstrată de la un artist. În 1919 a revenit în București și a deschis a doua expoziție la Salonul ”Arta”, prilej cu care a expus lucrări cu tematici diferite, alternând experiența războiului cu portretele familiei sau cu compoziții de factură simbolistă. Un an mai târziu, la Galeria Feldstein de pe Calea Victoriei, firul graficii militante era continuat de o suită de lucrări din care făcea parte și ”1917!”, dar își făceau apariția și peisajele în opera sa, în urma călătoriei în zona Copăceni-Argeș. Lucrarea a suscitat interesul lui Petru Comarnescu, care comenta pe larg compoziția și semnificațiile ei, în articolul ”Pictorul Ignat Bednarik” din Arta Plastică, 1962. Războiul a transformat artiștii trimiși pentru a-l documenta în aprigi critici, fie că era vorba despre degradarea umană ori despre deciziile politice care nu țineau cont de aceasta. Făcând apel la resursele simboliste dobândite în timpul studiilor, Bednarik reușește să redea cu ajutorul a multiple metafore situația socială și politică a țării. O deșănțată bacanală amintind de vremuri antice se desfășoară în jurul unei femei țintuite, la picioarele căreia, una din participante soarbe din sângele adunat într-un vas de sacrificiu. Răstignită este Țara, bacanala făcând referire la ”depravarea protipendadei acelor vremuri.” Pe fundal convoiul de ostași și cercetași este condus de Moartea deghizată în toboșar. Motivul este reluat din lucrarea ”Spre Styx” din 1916, când aceeași personificare a morții sub formă de schelet conducea spre lumea de dincolo o tânără femeie. Antiteza este reluată în prim plan. În dreapta jos, mai mulți bărbați joacă zaruri peste steagul românesc, sugerându-ne că acesta este miza jocului. Nu întâmplător, jucătorul din extremitatea stângă poartă o cască prusacă. În stânga o mamă își plânge copiii morți. Tot în stânga însă, în spatele femeii îngenuncheate, privind spre dezmăț, se află un bărbat. De statură impunătoare, amintind de structura grecească antică, cu ciocanul în mâna stânga și făclia în cea dreaptă, acesta simbolizează proletariatul. Beatrice Bednarik menționează în monografia sa că ”este pentru prima dată în grafica românească... când proletarul apare, cu atributul său simbolic, ciocanul, într-o compoziție de amploare” și îl aseamănă pe acesta unui ”Mane Tekel”, făcând referire la scena biblică a cinei lui Baltazar, când pe perete îi apare acestuia inscripția ”mane, tekel, fares” – ”numărat, cântărit, împărțit. ”Lucrarea reprezintă o îndrăzneață critică la adresa situației politico-sociale din 1917, artistul reușind să transmită prin simboluri inteligent alese nemulțumirea claselor sociale cu privire la atitudinea conducătorilor.
Bibliografie
BEDNARIK, Beatrice, ”Ignat Bednarik”, Ed. Meridiane, București, 1987
Dimensiuni
width 50 cm, height 32 cm
Descriere
acuarelă pe hârtie, semnat și datat dreapta jos, cu brun, BEDNARIK, 1920
Informații documentare
Lucrarea este reprodusă în monografia “Ignat Bednarik“, Beatrice Bednarik, Ed. Meridiane, 1987, p. 26
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Din 1917, destinul lui Bednarik se leagă profund de cel al războiului, fiind asimilat în calitate de ofițer, Marelui Cartier General al Armatei Române, alături de Aurel Băeșu, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Cornel Medrea, Camil Ressu. Experiența l-a marcat profund și s-a concretizat în serii de lucrări care portretizau dezastrul războiului, dar și viața ”de huzur” a categoriilor sociale privilegiate. Anul 1917 a fost marcat de importante realizări – proiectul unei vaste compoziții, ”Atacul de la Mărășești”, care s-a concretizat ulterior în lucrarea ”Lupta pentru steag”. Structura compozițională elaborată, în semicercuri ce concentrează mișcarea, integrate într-un triunghi, ca și caracterul expresionist al redării chipurilor, aminteau de timpuriile compoziții simboliste. Martor al celei de-a doua mobilizări de la Iași, artistul a redat momentul într-un desen ce constituie singura mărturie de acest gen păstrată de la un artist. În 1919 a revenit în București și a deschis a doua expoziție la Salonul ”Arta”, prilej cu care a expus lucrări cu tematici diferite, alternând experiența războiului cu portretele familiei sau cu compoziții de factură simbolistă. Un an mai târziu, la Galeria Feldstein de pe Calea Victoriei, firul graficii militante era continuat de o suită de lucrări din care făcea parte și ”1917!”, dar își făceau apariția și peisajele în opera sa, în urma călătoriei în zona Copăceni-Argeș. Lucrarea a suscitat interesul lui Petru Comarnescu, care comenta pe larg compoziția și semnificațiile ei, în articolul ”Pictorul Ignat Bednarik” din Arta Plastică, 1962. Războiul a transformat artiștii trimiși pentru a-l documenta în aprigi critici, fie că era vorba despre degradarea umană ori despre deciziile politice care nu țineau cont de aceasta. Făcând apel la resursele simboliste dobândite în timpul studiilor, Bednarik reușește să redea cu ajutorul a multiple metafore situația socială și politică a țării. O deșănțată bacanală amintind de vremuri antice se desfășoară în jurul unei femei țintuite, la picioarele căreia, una din participante soarbe din sângele adunat într-un vas de sacrificiu. Răstignită este Țara, bacanala făcând referire la ”depravarea protipendadei acelor vremuri.” Pe fundal convoiul de ostași și cercetași este condus de Moartea deghizată în toboșar. Motivul este reluat din lucrarea ”Spre Styx” din 1916, când aceeași personificare a morții sub formă de schelet conducea spre lumea de dincolo o tânără femeie. Antiteza este reluată în prim plan. În dreapta jos, mai mulți bărbați joacă zaruri peste steagul românesc, sugerându-ne că acesta este miza jocului. Nu întâmplător, jucătorul din extremitatea stângă poartă o cască prusacă. În stânga o mamă își plânge copiii morți. Tot în stânga însă, în spatele femeii îngenuncheate, privind spre dezmăț, se află un bărbat. De statură impunătoare, amintind de structura grecească antică, cu ciocanul în mâna stânga și făclia în cea dreaptă, acesta simbolizează proletariatul. Beatrice Bednarik menționează în monografia sa că ”este pentru prima dată în grafica românească... când proletarul apare, cu atributul său simbolic, ciocanul, într-o compoziție de amploare” și îl aseamănă pe acesta unui ”Mane Tekel”, făcând referire la scena biblică a cinei lui Baltazar, când pe perete îi apare acestuia inscripția ”mane, tekel, fares” – ”numărat, cântărit, împărțit. ”Lucrarea reprezintă o îndrăzneață critică la adresa situației politico-sociale din 1917, artistul reușind să transmită prin simboluri inteligent alese nemulțumirea claselor sociale cu privire la atitudinea conducătorilor.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
