otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
120. Medeea (Legenda argonauților) [1927]
1882, Ianca, Brăila - 1939, Bucureşti
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 9.000 - 15.000
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 12.500
Sesiune
Joi, 19 octombrie 2023 19:00
Reprezentant
Vianu identifica în compozițiile pictorului Theodorescu-Sion ”vizualitatea specifică omului de la munte” transpusă în tendința de aglomerare a prim-planului cu volume pregnante, indiferent de tematica abordată. Pe această structură compozițională Sion recreează legenda Medeei și a Argonauților plecați în căutarea lânii de aur. Figura Medeei a inspirat artişti din cele mai diverse domenii de-a lungul secolelor. Literatura, artele plastice, teatrul, opera ori dansul sunt printre domeniile care au dat viaţă acestui personaj misterios din eposul legendelor. Spre deosebire de majoritatea figurilor mitice, ale căror atribute au rămas constante de-a lungul diverselor interpretări, Medeea a fost o figură în permanentă schimbare încă din antichitate, Pindar, Euripide, Apollonius şi Ovid numărându-se printre autorii în operele cărora aceasta prinde viaţă în cele mai diverse ipostaze. Figură complexă, marcată de dorinţe conflictuale şi o diversitate de comportamente, Medeea a devenit treptat simbolul dihotomiei sine-celălalt, unind aceste două concepte pornind de la diferenţa în viziune specfică antchităţii greceşti, care opera o diferenţiere de atitudine, deopotrivă culturală, socială şi politică între greci şi ceilalţi, de obicei numiţi barbari. De fapt, Medeea ridică posibilitatea de existenţă a celuilalt în propria persoană, a tipului de activitate perturbatoare care ameninţă din interior. Indiferent de varianta autorilor antici menţionaţi, Medeea este mereu prezentată ca o străină, o profană şi o iniţiatoare, o deschizătoare de drumuri. Ea este mereu cea exilată în interiorul Greciei, cea care vine din tărâmuri îndepărtate doar spre a pleca spre altele, după o scurtă perioadă în care a acţionat ca factor perturbator. Legenda o prezintă pe Medeea ca pe aceea care îl ajută pe Iason să obțină lâna de aur în schimbul promisiunii că o va lua de soție. În diversele misiuni la care acesta este supus, Medeea se implică, folosindu-se mai ales de vicleșuguri, de unde și imaginea sa duală, inițial fiind prezentată ca o fecioară-salvatoare. Aceeași Medeea este cea care va ucide pentru pasiunea sa pe fratele ei în momentul în care pleacă cu Iason, pe regele Creon și fiica acestuia Creuse, dar și pe propriii copii, pentru a-l pedepsi pe Iason pentru trădare. Artistul a reușit să traducă în limbaj pictural elementele legendei. La malul mării, la marginea unei stânci, pe fundalul unui peisaj ce se regăseşte şi în alte opere din aceeași perioadă, cum ar fi “Ovidiu în exil“, grupul de personaje din prim plan se profilează monumental. Medeea ne este prezentată în ipostaza sa răzbunătoare, hotărârea cu care privește spre orizont marcând, probabil, momentul plecării de după obținerea lânii. Așa cum personajul masculin din prim plan poate să fie Iason, încununat de lauri după îndeplinirea misiunilor la care fusese supus. Între aceștia, de dimensiuni vizibil reduse, poate fi Absirt, fratele mai mic al Medeei, sacrificat pentru a putea pleca ori un simbol al copiilor celor doi. Complexitatea mitului ne obligă la o interpretare probabilă a structurii compoziționale, însă ceea ce surprinde este modul de reprezentare al Medeei, în ipostaza sa răzbunătoare, marcată de statura impresionantă, de fața puternic roșie și postura specific grecească.
Bibliografie
CLAUSS, James, JOHNSTON, Sarah, “Medeea: Essays on Medeea in myth, literature, philosophy and art“, Princeton University Press, 1997. PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967. SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971.
Dimensiuni
width 33 cm, height 41 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat și datat stânga jos, cu negru, "TSion, 1927"
Datare
1927
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Vianu identifica în compozițiile pictorului Theodorescu-Sion ”vizualitatea specifică omului de la munte” transpusă în tendința de aglomerare a prim-planului cu volume pregnante, indiferent de tematica abordată. Pe această structură compozițională Sion recreează legenda Medeei și a Argonauților plecați în căutarea lânii de aur. Figura Medeei a inspirat artişti din cele mai diverse domenii de-a lungul secolelor. Literatura, artele plastice, teatrul, opera ori dansul sunt printre domeniile care au dat viaţă acestui personaj misterios din eposul legendelor. Spre deosebire de majoritatea figurilor mitice, ale căror atribute au rămas constante de-a lungul diverselor interpretări, Medeea a fost o figură în permanentă schimbare încă din antichitate, Pindar, Euripide, Apollonius şi Ovid numărându-se printre autorii în operele cărora aceasta prinde viaţă în cele mai diverse ipostaze. Figură complexă, marcată de dorinţe conflictuale şi o diversitate de comportamente, Medeea a devenit treptat simbolul dihotomiei sine-celălalt, unind aceste două concepte pornind de la diferenţa în viziune specfică antchităţii greceşti, care opera o diferenţiere de atitudine, deopotrivă culturală, socială şi politică între greci şi ceilalţi, de obicei numiţi barbari. De fapt, Medeea ridică posibilitatea de existenţă a celuilalt în propria persoană, a tipului de activitate perturbatoare care ameninţă din interior. Indiferent de varianta autorilor antici menţionaţi, Medeea este mereu prezentată ca o străină, o profană şi o iniţiatoare, o deschizătoare de drumuri. Ea este mereu cea exilată în interiorul Greciei, cea care vine din tărâmuri îndepărtate doar spre a pleca spre altele, după o scurtă perioadă în care a acţionat ca factor perturbator. Legenda o prezintă pe Medeea ca pe aceea care îl ajută pe Iason să obțină lâna de aur în schimbul promisiunii că o va lua de soție. În diversele misiuni la care acesta este supus, Medeea se implică, folosindu-se mai ales de vicleșuguri, de unde și imaginea sa duală, inițial fiind prezentată ca o fecioară-salvatoare. Aceeași Medeea este cea care va ucide pentru pasiunea sa pe fratele ei în momentul în care pleacă cu Iason, pe regele Creon și fiica acestuia Creuse, dar și pe propriii copii, pentru a-l pedepsi pe Iason pentru trădare. Artistul a reușit să traducă în limbaj pictural elementele legendei. La malul mării, la marginea unei stânci, pe fundalul unui peisaj ce se regăseşte şi în alte opere din aceeași perioadă, cum ar fi “Ovidiu în exil“, grupul de personaje din prim plan se profilează monumental. Medeea ne este prezentată în ipostaza sa răzbunătoare, hotărârea cu care privește spre orizont marcând, probabil, momentul plecării de după obținerea lânii. Așa cum personajul masculin din prim plan poate să fie Iason, încununat de lauri după îndeplinirea misiunilor la care fusese supus. Între aceștia, de dimensiuni vizibil reduse, poate fi Absirt, fratele mai mic al Medeei, sacrificat pentru a putea pleca ori un simbol al copiilor celor doi. Complexitatea mitului ne obligă la o interpretare probabilă a structurii compoziționale, însă ceea ce surprinde este modul de reprezentare al Medeei, în ipostaza sa răzbunătoare, marcată de statura impresionantă, de fața puternic roșie și postura specific grecească.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
CLAUSS, James, JOHNSTON, Sarah, “Medeea: Essays on Medeea in myth, literature, philosophy and art“, Princeton University Press, 1997. PAVEL, Amelia, ”Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1967. SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, București, 1971.
Dimensiuni
width 33 cm, height 41 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat și datat stânga jos, cu negru, "TSion, 1927"
Datare
1927
Reprezentant
Alte loturi asemănătoare
