42. Baigneuse

Opera amintește de marile compoziții tematice, în stilul celor compuse de Eduard Manet, fiind conectată în fapt de “Dejunul în iarbă”. Moscu preia o temă clasică, pe care alege să o abordeze pe o pânză de dimensiuni impresionante, într-o discuție plastică asupra însemnătății modelului în pictura modernă. Pictorul alege să modeleze o compoziție strict legată de motivul central, pe care îl orânduiește în așa fel încât nimic din corpusculitatea sa să se piardă în proporționarea subiectului. Cele două femei, tolănite pe cearceaf, par a-și contempla existența(efemeră) în fața unui privitor îndecis, aflat între două stări afective. Fără note de senzualitate profundă, nudul feminin își pierde din atracția instinctivă și își caută o altă valorificare în câmpul estetic. În scurte notații descriptive, Moscu încearcă să transpună cele două personaje într-un spațiu, dacă nu idilic, ce le-ar fixa menirea, ci măcar real, cât mai aproare de persistența temporală. Chipurile tinerilor trădează meditația, drept unealtă a alienării, dar și ca declarație de apartenență la spiritul clasicizant. Cele două portrete își găsesc cu ușurință relevenanța în contextul compoziției noastre, fiind propabil cele mai expresive suprafețe picturale. Din punct de vedere formal, personajul “principal” al operei își regăsește relevanța în urma comparării cu unele dintre modele preferate lui Manet, fiind în fapt o sinteză a Olimpiei și a nudului din “Dejun”. Privirea pierdută, poziția grațioasă ne-necesitată de spațiul înconjurător, cât și plasarea relativ antagonică față de a doua prezență feminină din compoziție întăresc ideea conform căreia Moscu caută să identifice tiparul frumosului. În carnație firavă, personajul nostru este pictat cu atenția unui portret de societate, tonurile folosite fiind responsabile pentru emanciparea stilistică. Volumele sunt perfect identificate de pictor, care în plus știe foarte bine măsura lucrurilor, astfel totul are materialitate. Chiar și culoarea pare a avea greutate pe suprafața cearceafului. Subiectul produce totuși o reacție valorică de detașare, înfiripată în special de relevanța pânzei în contexul întregii opere.

Bibliografie

OCTAVIAN, Tudor, DEAC, Mircea, “300 de pictori români“, Ed. NOI Media Print, 2007.

Dimensiuni

width 117 cm, height 90 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu negru, Moscu (Alexandru)

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.