113. Modelul [1930]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
113. Modelul [1930]
1901, Unirea, Călăraşi - 1951, Bucureşti
Estimare:
EUR 4.000 - 6.000
ulei pe pânză, 115 x 80 cm, semnat și datat stânga sus, cu brun, ”T. Papatriandafil, 1930”
Reprezentant al picturii românești interbelice, Tache Papatriandafil și-a format limbajul artistic în contact cu unii dintre cei mai importanți pictori ai epocii. A frecventat cursurile Școlii de Belle Arte și ale Academiilor Libere din București, unde a fost elevul pictorilor Arthur Verona, Gheorghe Petrașcu și Nicolae Tonitza. Formarea sa în cadrul acestor școli au contribuit la dezvoltarea interesului său pentru desen, culoare și reprezentarea figurii umane. Papatriandafil a debutat în anul 1924, la Salonul Oficial, iar participările sale ulterioare au fost apreciate și recompensate. În 1928 a obținut o bursă de voiaj în străinătate, iar în anul următor a ajuns la Paris, unde și-a continuat studiul picturii și al desenului. Experiența pariziană a reprezentat o etapă importantă în evoluția sa artistică, deoarece i-a oferit posibilitatea de a intra în contact cu tendințele moderne ale picturii europene. În creația sa, artistul a abordat mai multe genuri, de la peisaj și marine până la portret și compoziții cu personaje. Dintre acestea, figura umană și, în special, figura feminină, ocupă un loc important în creația sa. Studiul desenului îl ajută să construiască riguros personajele, însă interesul său nu se limitează la redarea fizionomiei. Papatriandafil urmărește și atitudinea, expresia, postura și relația modelului cu spațiul înconjurător. Personajele sale sunt adesea surprinse în momente de liniște, într-un cadru intim și lipsit de dramatism. Artistul pare interesat de prezența modelului și de starea pe care acesta o transmite, folosind postura, direcția privirii, costumul și culoarea pentru a construi atmosfera. Figura feminină devine astfel mai mult decât un simplu model. Prin poziția corpului și prin orientarea privirii, personajul poate sugera calm, interiorizare și contemplare. Această preocupare pentru personajul surprins într-un moment de contemplare sau de liniște apare ca o direcție importantă în creația sa și poate fi observată în mai multe lucrări. Lucrarea datată 1930 se înscrie în această preocupare pentru reprezentarea figurii feminine. În centrul compoziției se află o tânără așezată pe un scaun, îmbrăcată într-o rochie simplă, galbenă. Modelul nu privește direct către pictor sau către privitor, ci într-o parte. Această orientare a privirii schimbă caracterul reprezentării: personajul nu pare să pozeze în mod convențional pentru privitor, ci este surprinsă într-un moment de liniște și concentrare interioară. Poziția șezând, gestica redusă și privirea orientată lateral contribuie la construirea unei atmosfere calme. Papatriandafil nu accentuează gestul sau expresia dramatică, ci lasă imaginea să se construiască prin echilibrul dintre personaj, obiecte și culoare. Contrastul dintre griul fundalului și galbenul cald al rochiei atrage atenția asupra personajului și contribuie la echilibrul vizual al imaginii. Alături de tânără apare și o mică natură statică, alcătuită dintr-o masă pe care se află un trandafir galben și câteva cărți. Trandafirul repetă cromatic galbenul rochiei și creează o legătură între personaj și obiectele din spațiul cotidian. Cărțile participă la construirea atmosferei de liniște și contemplare. Ele sugerează un spațiu interior, intim, în care personajul și obiectele se află într-un echilibru calm. Interesul artistului pentru personajele feminine revine în mai multe lucrări, în care acesta explorează diferite fizionomii, atitudini, costume și relații dintre personaj și spațiul înconjurător, precum: ”Portret în roșu” (1927), aflată la Muzeul Național de Artă al României, în care interesul pentru portret și pentru construcția figurii este evident, și ”Nud” (1928), lucrare care evidențiază preocuparea artistului pentru studiul corpului uman și pentru posibilitățile expresive ale figurii.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
