Bibliografie

SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, Ed. Meridiane, 1976 VLASIU, Ioana, “Anii 20, tradiția și pictura românească,“ Ed. Meridiane, București, 2000

ulei pe carton, 50 x 61 cm, semnat şi datat stânga jos, cu negru, T.ION, (1)935

Problematica specificului național devenea în perioada interbelică unul dintre subiectele cele mai importante în mai toate ariile culturii românești, de la politică, la literatură și mai ales artă. În ceea ce privește creația tradițională, țărănească în sens larg – principala sursă pentru toate aceste domenii de studiu-studiile apărută după Primul Război Mondial veneau să împământenească statutul acestui subiect în conștiința generală. În cazul artei, nimeni altul decât George Oprescu publica în 1922 “Arta țărănească la români”, studiu ce propunea o abordare împrospătată a produsul cultural tradițional. Alături de Oprescu îl regăsim și pe Petre Comarnescu, care începea în a doua jumătate a anilor ’20 să publice articole ce vizau tema specificul național, anchete jurnalistice axate pe creația artiștilor contemporani lui. Sion era preocupat de lumea satului văzută ca punct de origine, artistul brăilean fiind interesat să își găsească rădăcinile ardelenești de pe linie paternă- acestea au fost primele abordări ale subiectului, lucrările realizate în perioada 1909 – 1912 în Pianul de Jos, locul de naștere al tatălui său. Caracteristicile stilului abordat în această perioadă de început se vor rafina în anii ‘20 și ‘30, perioada de maturitate și afirmare a pictorului. Reluând tematica țărănească în anii ’30 – cazul operei de față, Sion nu reiterează și monumentalitatea construcției. Figurile nu mai sunt agresiv aruncate în prim plan, ci sunt distribuite ”ca jaloane spațiale”, frontal ori în adâncime, redate în tehnică impresionistă. Își pierd de asemenea ceremonialitatea figurii și senzația de încremenire. Acestea devin mai vii cu cât sunt mai schițate, abia sugerate din câteva tușe. Peisajul care avea rol structurant, este acum abia schițat, ușor pierdut în mase colorate, indefinite, de tușe succesive. Personajele se topesc unele în altele, dar rămân, în cadrul compoziției, ”grupate ritmic”, devenind astfel principiu ordonator al perspectivei și spațiului tabloului.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.