otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Angajați în lupta pentru cucerirea libertăților poporului și realizarea idealurilor naționale de independență și suveranitate a țării, artiștii anului 1848 își vor schimba felul de a gândi și de a simți, maturizându-și concepția despre lume, adâncind experiența de viață și filtrând totul prin conștiința luptătorului politic și social. Astfel, arta unor artiști precum Rosenthal, Negulici și Iscovescu, va împărtăși revolta maselor, pe care o vor înțelege și sluji iar noua atmosferă, întăritoare a luptei pentru libertate și progres se va închega în creația acestora, fiind pătrunsă de un suflu grav, eroic. Specific artei anilor 1848 va fi de asemenea și straduința artiștilor de a înfățișa personaje ce întruchipează idealurile de libertate și dreptate, idealuri pentru care poporul lupta la acel moment. Individualizate nu prin atribute exterioare, ci mai degrabă prin trăsături psihologice, subiectele picturale vor deveni eroi, primind însușiri temerare, brave. Personalitățile care ilustrează revoluția de la 1848, portretizate de artiștii vremii sunt înfățișate ca niște exemple de inițiativă, de curaj, calități necesare momentului social militant. Aceste portrete, profund semnificative, înzestrate cu un bogat conținut ideologic vor avea în plan tematic un rol important în evoluția picturii românești. Faptul că artistul simte nevoia să exprime căldura dragostei față de modelul său, care îi este și tovarăș de luptă, atât real cât și la nivel alegoric, idealizat, pictura sa îi cere un spor de mijloace plastice, portretul oferind încazul acesta o imagine lăuntrică, subiectivă. Reprezentant al picturii revoluționare de la 1848 alături de Ion Negulici și Barbu Iscovescu, pictorul Constantin Daniel Rosenthal ajungea la București la jumătatea secolului al XIX-lea, în anul 1842. Ajuns pe tărâmurile valahe, pictorul avea să fie introdus în scurt timp în cercurile intelectualilor pregresiști din țară de către Ion Negulici, pe care îl cunoștea la Viena, în același an, când își desfășura studiile de desen arheologic, la Academia de Arte Frumoase. Tot aici, pictorul Rosenthal va lega puternice prietenii cu viitorii conducători ai mișcării revoluționare, precum Constantin Alexandru Rosetti, publicist și om politic, de care îl va lega o strânsă amiciție. Pătruns de spiritul revoluționar al românilor cu care se identifica, pictorul Rosenthal va reuși să transmită prin pictura sa sentimentul vâltorii la care lua parte, introducând în creația sa pe lângă portretul cu valoare istorică și portretul cu conținut simbolic, alegoric, tratând idealul revoluționar al epocii trăite la un înalt nivel de măiestrie artistică. Determinat de a face noi căutări, pictorul va introduce în limbajul său plastic clarobscurul și efectele de ecleraj, tehnici deprinse în urma studiile realizate la Paris, între anii 1844-1846. Construcția obiectului, coloritul precum și dozarea subtilă a luminii reprezintă calități ce indică un adânc sentiment al artistului pentru modelul înfățișat, părtaș ca și acesta al acelorași idei revoluționare. Urmărit pretutindeni de spiritul revoluționar al valahilor, pictorul Rosenthal își va găsi vocația în tema revoluției, care îi zdruncină și îi așează ființa totodată, noul său ideal său plastic fiind acela de a creea figuri eroice, nobile și blânde, figuri de femei, mame care să regenereze secolul, trăsături pe care le va ilustra ulterior în opere precum: „România revoluționară”, „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății” sau „Ardealul”, mărturii ale unei epoci însușite. (G.M.)
Dimensiuni
width 84 cm, height 111 cm
Descriere
ulei pe pânză
Informații documentare
Opera a participat la Expoziția "Portretul în pictura românească din colecții particulare", Muzeul Național Cotroceni, București, 2014. Opera este reprodusă în catalogul "Pictorii portretului. Despre orgoliu în artă", Mircea Deac, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, la pag. 15.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Angajați în lupta pentru cucerirea libertăților poporului și realizarea idealurilor naționale de independență și suveranitate a țării, artiștii anului 1848 își vor schimba felul de a gândi și de a simți, maturizându-și concepția despre lume, adâncind experiența de viață și filtrând totul prin conștiința luptătorului politic și social. Astfel, arta unor artiști precum Rosenthal, Negulici și Iscovescu, va împărtăși revolta maselor, pe care o vor înțelege și sluji iar noua atmosferă, întăritoare a luptei pentru libertate și progres se va închega în creația acestora, fiind pătrunsă de un suflu grav, eroic. Specific artei anilor 1848 va fi de asemenea și straduința artiștilor de a înfățișa personaje ce întruchipează idealurile de libertate și dreptate, idealuri pentru care poporul lupta la acel moment. Individualizate nu prin atribute exterioare, ci mai degrabă prin trăsături psihologice, subiectele picturale vor deveni eroi, primind însușiri temerare, brave. Personalitățile care ilustrează revoluția de la 1848, portretizate de artiștii vremii sunt înfățișate ca niște exemple de inițiativă, de curaj, calități necesare momentului social militant. Aceste portrete, profund semnificative, înzestrate cu un bogat conținut ideologic vor avea în plan tematic un rol important în evoluția picturii românești. Faptul că artistul simte nevoia să exprime căldura dragostei față de modelul său, care îi este și tovarăș de luptă, atât real cât și la nivel alegoric, idealizat, pictura sa îi cere un spor de mijloace plastice, portretul oferind încazul acesta o imagine lăuntrică, subiectivă. Reprezentant al picturii revoluționare de la 1848 alături de Ion Negulici și Barbu Iscovescu, pictorul Constantin Daniel Rosenthal ajungea la București la jumătatea secolului al XIX-lea, în anul 1842. Ajuns pe tărâmurile valahe, pictorul avea să fie introdus în scurt timp în cercurile intelectualilor pregresiști din țară de către Ion Negulici, pe care îl cunoștea la Viena, în același an, când își desfășura studiile de desen arheologic, la Academia de Arte Frumoase. Tot aici, pictorul Rosenthal va lega puternice prietenii cu viitorii conducători ai mișcării revoluționare, precum Constantin Alexandru Rosetti, publicist și om politic, de care îl va lega o strânsă amiciție. Pătruns de spiritul revoluționar al românilor cu care se identifica, pictorul Rosenthal va reuși să transmită prin pictura sa sentimentul vâltorii la care lua parte, introducând în creația sa pe lângă portretul cu valoare istorică și portretul cu conținut simbolic, alegoric, tratând idealul revoluționar al epocii trăite la un înalt nivel de măiestrie artistică. Determinat de a face noi căutări, pictorul va introduce în limbajul său plastic clarobscurul și efectele de ecleraj, tehnici deprinse în urma studiile realizate la Paris, între anii 1844-1846. Construcția obiectului, coloritul precum și dozarea subtilă a luminii reprezintă calități ce indică un adânc sentiment al artistului pentru modelul înfățișat, părtaș ca și acesta al acelorași idei revoluționare. Urmărit pretutindeni de spiritul revoluționar al valahilor, pictorul Rosenthal își va găsi vocația în tema revoluției, care îi zdruncină și îi așează ființa totodată, noul său ideal său plastic fiind acela de a creea figuri eroice, nobile și blânde, figuri de femei, mame care să regenereze secolul, trăsături pe care le va ilustra ulterior în opere precum: „România revoluționară”, „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății” sau „Ardealul”, mărturii ale unei epoci însușite. (G.M.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Opera a participat la Expoziția "Portretul în pictura românească din colecții particulare", Muzeul Național Cotroceni, București, 2014. Opera este reprodusă în catalogul "Pictorii portretului. Despre orgoliu în artă", Mircea Deac, Editura Monitorul Oficial, București, 2013, la pag. 15.
