otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Brăilean cu viziuni socialiste, Theodorescu-Sion (pe numele lui Onu Soare Teodor), a fost exmatriculat din liceu, moment în care a ales să vină la Bucureşti pentru a studia pictura. Studiile făcute la Şcoala de Belle Arte (1897 - 1903) cu Ipolit Strâmbu şi G. D. Mirea au fost completate de cele de la Paris, cu Jean Paul Laurens şi Luc Olivier Merson. A călătorit în acelaşi timp în Algeria, Anglia, Franţa… revenind în ţară în 1907. În 1913 a descoperit alături de Iosif Iser şi Alexandru Satmari, Balcicul, iar în 1915 l-a cunoscut la Constanţa pe Zambaccian, ambele, întâlniri cu înrâurire asupra vieţii sale artistice. În timpul primului război mondial a fost mobilizat pentru a consemna imagini de pe front, iar la întoarcere a pus bazele Asociaţiei Arta Română alături de care a expus constant din 1917 până în 1928. S-a implicat activ în viaţa artistică, fiind ales în cadrul Sindicatului Artelor Frumoase, numit inspector general al artelor, coautor al regulamentului de funcţionare a Salonului Oficial şi organizator al Academiei de Pictură (Studioul de Pictură). Dacă în perioada studiilor s-a aflat sub influenţa profesorilor români şi francezi, din 1909 artistul s-a desprins de aceştia, adoptând în primă fază limbajul simbolismului, cu o abundenţă a arabescului şi un desen precis, vizibile mai ales în grafica publicațiilor satirice. Adaptat realităților românești, simbolismul însemna subiectivism și rafinament al culorii, dar și primatul decorativului. Anul 1920 a fost anul recunoaşterii maturităţii artistice, an marcat de patru importante expoziţii. În 22 februarie a expus alături de sculptorul Medrea la Sala Liedertafel, din Bucureşti, 112 lucrări, naturi statice şi peisaje. Erau emfazate cromatica pură, a contrastelor complementare și compoziția rațională, dar expresivă. Influența decorativului din Art Nouveau crea legătura armonioasă dintre elementele figurate. Considerat un maestru al perspectivei, Sion ordona spațiul prin distribuția elementelor, reliefate prin linie și volum. După 1920 Sion s-a dedicat exclusiv temelor inspirate din specificul național. Probabil că în 1922 a călătorit în zona Curții de Argeș, un an mai târziu expunând la Arta română 15 peisaje din Argeș, care îl consacră criticii drept pictor al specificului național. Sion etse unul din pictorii români care și-a datat și semnat tablourile într-o varietate de moduri, dar a căror corespondență cu perioada de creație este foarte judicioasă. Conform analizei asupra grafiei semnăturii operate de Doina Schobel și Hariton Clonaru în monografia, Ion Theodoresc-Sion, 1971 tabloul aparține anului 1922. Țăranca cu desagi și haină de dimie pe un umăr din partea dreaptă, în prim plan, apare și în lucrări ca ‘‘Peisaj’’ (cat 69, monografia Ion Theodorescu-Sion, Doina Schobel și Hariton Clonaru, Meridiane, 1971) ori ‘‘Vara la țară’’ (cat. 74, monografia Ion Theodorescu-Sion, Doina Schobel și Hariton Clonaru, Meridiane, 1971) aparținând aceleiași perioade de creație. Și realizarea păstrează caracteristicile perioadei – ‘’linii frânte, consistente tușe de cuțit aplatizate, dispunerea succesivă a valorilor’’.
Bibliografie
SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ‘‘Ion Theodorescu - Sion’’, Muzeul de Artă al R.S.R, București, 1971
Dimensiuni
height 33 cm, custom 40,5
Descriere
ulei pe carton, semnat stânga jos, cu negru, Theo Sion
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Brăilean cu viziuni socialiste, Theodorescu-Sion (pe numele lui Onu Soare Teodor), a fost exmatriculat din liceu, moment în care a ales să vină la Bucureşti pentru a studia pictura. Studiile făcute la Şcoala de Belle Arte (1897 - 1903) cu Ipolit Strâmbu şi G. D. Mirea au fost completate de cele de la Paris, cu Jean Paul Laurens şi Luc Olivier Merson. A călătorit în acelaşi timp în Algeria, Anglia, Franţa… revenind în ţară în 1907. În 1913 a descoperit alături de Iosif Iser şi Alexandru Satmari, Balcicul, iar în 1915 l-a cunoscut la Constanţa pe Zambaccian, ambele, întâlniri cu înrâurire asupra vieţii sale artistice. În timpul primului război mondial a fost mobilizat pentru a consemna imagini de pe front, iar la întoarcere a pus bazele Asociaţiei Arta Română alături de care a expus constant din 1917 până în 1928. S-a implicat activ în viaţa artistică, fiind ales în cadrul Sindicatului Artelor Frumoase, numit inspector general al artelor, coautor al regulamentului de funcţionare a Salonului Oficial şi organizator al Academiei de Pictură (Studioul de Pictură). Dacă în perioada studiilor s-a aflat sub influenţa profesorilor români şi francezi, din 1909 artistul s-a desprins de aceştia, adoptând în primă fază limbajul simbolismului, cu o abundenţă a arabescului şi un desen precis, vizibile mai ales în grafica publicațiilor satirice. Adaptat realităților românești, simbolismul însemna subiectivism și rafinament al culorii, dar și primatul decorativului. Anul 1920 a fost anul recunoaşterii maturităţii artistice, an marcat de patru importante expoziţii. În 22 februarie a expus alături de sculptorul Medrea la Sala Liedertafel, din Bucureşti, 112 lucrări, naturi statice şi peisaje. Erau emfazate cromatica pură, a contrastelor complementare și compoziția rațională, dar expresivă. Influența decorativului din Art Nouveau crea legătura armonioasă dintre elementele figurate. Considerat un maestru al perspectivei, Sion ordona spațiul prin distribuția elementelor, reliefate prin linie și volum. După 1920 Sion s-a dedicat exclusiv temelor inspirate din specificul național. Probabil că în 1922 a călătorit în zona Curții de Argeș, un an mai târziu expunând la Arta română 15 peisaje din Argeș, care îl consacră criticii drept pictor al specificului național. Sion etse unul din pictorii români care și-a datat și semnat tablourile într-o varietate de moduri, dar a căror corespondență cu perioada de creație este foarte judicioasă. Conform analizei asupra grafiei semnăturii operate de Doina Schobel și Hariton Clonaru în monografia, Ion Theodoresc-Sion, 1971 tabloul aparține anului 1922. Țăranca cu desagi și haină de dimie pe un umăr din partea dreaptă, în prim plan, apare și în lucrări ca ‘‘Peisaj’’ (cat 69, monografia Ion Theodorescu-Sion, Doina Schobel și Hariton Clonaru, Meridiane, 1971) ori ‘‘Vara la țară’’ (cat. 74, monografia Ion Theodorescu-Sion, Doina Schobel și Hariton Clonaru, Meridiane, 1971) aparținând aceleiași perioade de creație. Și realizarea păstrează caracteristicile perioadei – ‘’linii frânte, consistente tușe de cuțit aplatizate, dispunerea succesivă a valorilor’’.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
