147. Omul cu lingura [1975]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

147. Omul cu lingura [1975]

Corneliu Baba

1906, Craiova - 1997, Bucureşti

Estimare:

EUR 8.000 - 15.000

Adjudecat

EUR 12.000

Bibliografie

"Corneliu Baba", ediţie îngrijită de Maria Muscalu Albani, Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, 1997
"Corneliu Baba", Editura Institutului Cultural Român, 2008
ȘUȘARĂ, Pavel, "Corneliu Baba", Ed. Parkstone, Londra, 2001

ulei pe carton, 55 x 46 cm, semnat și datat stânga jos, cu negru, "Baba, (19)75"

“Șansa picturii mele a fost tocmai ghinionul de a trăi în Est şi de a participa la toate coşmarurile acestei epoci, care mă urmăresc obsesiv în drama picturii mele. Fantezia mea avea nevoie de un drum sinuos, de dramă umană, văzută în toată cruzimea, violenţa şi laşitatea care continuă să umple, de-a lungul secolelor, istoria...” Cu aceste cuvinte îşi completa artistul propriul jurnal, în ultimii ani de viaţă, oferind lumină asupra propriei arte, ca expresie a spaţiului geografic est-european şi a condiţiei tragice a omului, contribuind astfel substanţial la bogăţia limbajului artistic şi spiritual al contemporanilor săi, printr-o operă puternic personală. La acestea se adaugă afilierea la pictura occidentală, răspunzând cu o creaţie unică influenţei exercitate de Goya, El Greco şi Rembrandt. Fiind un pictor „al umanităţii” aşa cum spunea Tudor Vianu, „al condiţiei umane, unde viaţa şi moartea, victoria şi înfrângerea, încrederea şi disperarea, frumuseţea forţei şi grotescul neputinţei, toate, împreună coexistă” (Pavel Șușară), Baba ilustrează un Om deplin, elogiat în toate cele trei etape portretistice ale sale: portretul, scena de grup și autoportretul. Pentru el, portretele trebuie sa te facă sa tresari, sa te urmărească o vreme îndelungată, fără a putea să le uiţi. În ultima etapă a portretelor anonime, predomină imagini care sunt mai degrabă principii morale decât personaje, reprezentate printr-o subtilă metonimie ce se regăseşte atât în portretele de alrechini, cât şi în cele de țărani, asemenea "Omului cu lingură". Aceștia sunt tăcuți și gravi, niște eroi anonimi care “nu se lasă îndobitociți de mizerie”. Cu toate că între alrechin şi țăran nu există aparent nicio similitudine plastică sau formală, ei defapt vibrează la unison în aceiaşi manieră tragic-expresionistă. În cazul “Omului cu lingură”, reprezentările sunt elementare, realizate cu aceiaşi uşurinţă cu care au fost pictaţi şi arlechinii, în tuşe largi şi fără prea multe detalii fizionomice, ce trimit însă spre un expresionism iconografic, existențial, regăsit în dramaticul ciclu “Regele nebun”, care încheie seria portretelor în spiritul unui patetism tragic.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.