otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
În urmarea destinului său artistic, a trecut, la început, prin sfera medicinei, un mediu deschis spre cultură şi populat de personalităţi marcante, care au ştiut să recunoască şi să susţină un talent precum cel al lui Ghiaţă. Un rol hotărâtor în formaţia sa artistică l-a avut profesorul Ion Cantacuzino, mare om de cultură şi artă, prin intermediul căruia îl cunoaşte pe pictorul Arthur Verona. Timp de trei ani primeşte lecţii în atelierul său, urmând în paralel cursurile Academiei libere de pictură, pentru ca în 1913 să primească, cu ajutorul prof. Ion Cantacuzino, o bursă de studii la Paris din partea statului român. Acolo audiază cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze, lucrează în atelierul gravorilor André Lavrillier şi Lucien Monod, frecventează atelierul pictorului I. Ioanid şi pe cel al sculptorului Anghel Chiciu, îi cunoaşte pe Brâncuşi şi pe pictorul japonez Fujita. Mediul artistic parizian al acelei perioade de efervescenţă a contribuit la pregătirea sa în egală măsură cu mediul universitar, muzeele, pe care le străbate sistematic, oferindu-i un important material de studiu. Prima sa expoziţie personală se deschide în 1921 la Ateneul Român, după debutul în cadrul Salonului Oficial din 1914. Picturile acelei perioade erau expresia căutării valorilor eterne ale artei şi a preocupării pentru structura materiei şi geometria planurilor. Abia după călătoria de studii în Italia, din 1922, câştigată în urma unui concurs al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, apare interesul său mai pregnant pentru culoare, prin contactul cu pictura italiană şi lumina caracteristică a sudului. În perioada interbelică are loc afirmarea sa ca pictor, fiind remarcat de criticul francez Henri Focillon, care i-a dedicat o serie de articole şi cronici în publicaţii de specialitate şi i-a cumpărat două lucrări pentru colecţia muzeului Jeu de Paume din Paris şi a celui din Lyon, unde era director. Ghiaţă a fost unul dintre primii care au descoperit peisajul litoralului dobrogean, încă din anii tinereţii şi formaţiei sale, deschizând, alături de J. Al. Steriadi, calea pentru numeroşi pictori români care aveau să formeze la Balcic una dintre cele mai însemnate colonii artistice din România. Ghiaţă explorează în picturile sale frumuseţea dură a reliefului stâncos de la Capul Caliacra şi a ţărmului înalt al Balcicului, exotismul Mangaliei şi al Cavarnei, fiind impresionat totodată de coexistenţa dintre natura frustă şi oamenii locului. Nu a fost interesat însă de înregistrarea aspectelor pitoreşti legate de traiul acestora, ci s-a concentrat asupra peisajelor, care îi deschideau posibilităţi vaste de expresie. Lumina specifică, cerul şi marea participau la cromatica cu totul specială a zonei, care a pătruns în paleta lui Ghiaţă, căpătând valenţe afective. Peisajul prezent ilustrează stâncile monumentale ale Capului Caliacra, scăldate de lumina puternică a soarelui, care se prăbuşesc în apele calme ale mării, de un albastru irizat. Pictura lui Ghiaţă inspiră stabilitate şi seninătate prin compoziţia solid structurată şi ritmurile armonioase ale volumelor. Armonia este dată şi de sugestiile materiei, de masivitatea rocilor, adunate dramatic în primul plan al imaginii, care comunică cu întinderea vastă şi calmă a apei. Pictorul împarte compoziţia pe diagonală, pentru a reda, prin trăirea sa artistică în faţa naturii, complementaritatea elementelor. (C. C.)
Bibliografie
BACONSKY, Anatol E., ”Dumitru Ghiaţă”, Ed. Meridiane, 1966
BENEŞ, V., ”D. Ghiaţă”, Ed. De Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1957
PREUTU, Marina, ”Ghiaţă D.”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977
Dimensiuni
width 73 cm, height 59 cm
Descriere
ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu negru, Ghiață
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
În urmarea destinului său artistic, a trecut, la început, prin sfera medicinei, un mediu deschis spre cultură şi populat de personalităţi marcante, care au ştiut să recunoască şi să susţină un talent precum cel al lui Ghiaţă. Un rol hotărâtor în formaţia sa artistică l-a avut profesorul Ion Cantacuzino, mare om de cultură şi artă, prin intermediul căruia îl cunoaşte pe pictorul Arthur Verona. Timp de trei ani primeşte lecţii în atelierul său, urmând în paralel cursurile Academiei libere de pictură, pentru ca în 1913 să primească, cu ajutorul prof. Ion Cantacuzino, o bursă de studii la Paris din partea statului român. Acolo audiază cursurile Academiilor Ranson şi Delecluze, lucrează în atelierul gravorilor André Lavrillier şi Lucien Monod, frecventează atelierul pictorului I. Ioanid şi pe cel al sculptorului Anghel Chiciu, îi cunoaşte pe Brâncuşi şi pe pictorul japonez Fujita. Mediul artistic parizian al acelei perioade de efervescenţă a contribuit la pregătirea sa în egală măsură cu mediul universitar, muzeele, pe care le străbate sistematic, oferindu-i un important material de studiu. Prima sa expoziţie personală se deschide în 1921 la Ateneul Român, după debutul în cadrul Salonului Oficial din 1914. Picturile acelei perioade erau expresia căutării valorilor eterne ale artei şi a preocupării pentru structura materiei şi geometria planurilor. Abia după călătoria de studii în Italia, din 1922, câştigată în urma unui concurs al Şcolii de Belle Arte din Bucureşti, apare interesul său mai pregnant pentru culoare, prin contactul cu pictura italiană şi lumina caracteristică a sudului. În perioada interbelică are loc afirmarea sa ca pictor, fiind remarcat de criticul francez Henri Focillon, care i-a dedicat o serie de articole şi cronici în publicaţii de specialitate şi i-a cumpărat două lucrări pentru colecţia muzeului Jeu de Paume din Paris şi a celui din Lyon, unde era director. Ghiaţă a fost unul dintre primii care au descoperit peisajul litoralului dobrogean, încă din anii tinereţii şi formaţiei sale, deschizând, alături de J. Al. Steriadi, calea pentru numeroşi pictori români care aveau să formeze la Balcic una dintre cele mai însemnate colonii artistice din România. Ghiaţă explorează în picturile sale frumuseţea dură a reliefului stâncos de la Capul Caliacra şi a ţărmului înalt al Balcicului, exotismul Mangaliei şi al Cavarnei, fiind impresionat totodată de coexistenţa dintre natura frustă şi oamenii locului. Nu a fost interesat însă de înregistrarea aspectelor pitoreşti legate de traiul acestora, ci s-a concentrat asupra peisajelor, care îi deschideau posibilităţi vaste de expresie. Lumina specifică, cerul şi marea participau la cromatica cu totul specială a zonei, care a pătruns în paleta lui Ghiaţă, căpătând valenţe afective. Peisajul prezent ilustrează stâncile monumentale ale Capului Caliacra, scăldate de lumina puternică a soarelui, care se prăbuşesc în apele calme ale mării, de un albastru irizat. Pictura lui Ghiaţă inspiră stabilitate şi seninătate prin compoziţia solid structurată şi ritmurile armonioase ale volumelor. Armonia este dată şi de sugestiile materiei, de masivitatea rocilor, adunate dramatic în primul plan al imaginii, care comunică cu întinderea vastă şi calmă a apei. Pictorul împarte compoziţia pe diagonală, pentru a reda, prin trăirea sa artistică în faţa naturii, complementaritatea elementelor. (C. C.)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
