otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
10. Doi prieteni [anii '20]
1891, Basarabia - 1930, Câmpulung Muscel
Estimare
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 3.500 - 5.500
Sesiune
Joi, 18 iunie 2026 19:00
Reprezentant
Nadia Grossman-Bulighin ocupă o poziție singulară în peisajul artistic interbelic românesc, tocmai prin formarea sa care s-a desfășurat în două etape aparent incompatibile, care aveau să devină, în opera sa matură, complementare. Anii petrecuți la Sankt Petersburg, în atelierul lui Ivan Bilibin, i-au oferit structura riguroasă, simplificarea specifică artei rusești și o sensibilitate profundă față de folclor și tradiție. Sejurul parizian a fost cel hotărâtor: acolo a intrat în contact cu cubismul - curent care, prin fragmentarea formei, reprezentarea simultană a mai multor unghiuri de vedere și reducerea vocabularului plastic la geometrie pură, propunea o cu totul altă înțelegere a realității vizibile. Întoarsă în țară, artista s-a apropiat de mediile avangardiste bucureștene, lucrând o perioadă alături de Ipolit Strâmbu și regăsindu-se inclusiv în expoziția Academiei de Arte Decorative organizată de M.H. Maxy în 1926. Spre deosebire de Maxy, ale cărui construcții tind spre abstracție și activism formal, sau de Tonitza, a cărui sensibilitate rămâne ancorată în lirismul figurativ, artista găsește un al treilea drum: forma cubistă pusă în slujba portretului și a scenei de gen, cu o gravitate a desenului și un ritm dramatic al suprafețelor, recognoscibil în lucrări precum ”Lectura sau Portretul unei prietene”. În anii ’30, această sinteză o consacra drept una dintre cele mai coerente voci ale modernismului de inspirație tradițională - unul dintre paradoxurile artelor plastice autohtone. Lucrarea de față este o compoziție față-verso, cele două portrete articulând, dincolo de o posibilă relație de rudenie între personaje, o meditație mai profundă asupra timpului și condiției umane. Pe față, o fetiță ține strâns la piept un urs de pluș și privește direct spre observator, deschisă, neprotejată, cu tot viitorul înainte. Pe verso, un bărbat la vârsta a doua își sprijină mâinile într-un baston și întoarce privirea ușor lateral, păstrând o atitudine mai retrasă, ancorată în experiență și în greutatea anilor acumulați. Opoziția este construită cu atenție: inocență față de maturitate, deschidere față de reținere, ursul de pluș față de baston. În modul de realizare a portretelor se observă trăsături, caracteristice cubismului sintetic al Nadiei Grossman-Bulighin, confirmând coerența unui limbaj plastic personal, matur și imediat recognoscibil. (L.M)
Bibliografie
ENACHE Monica, ”Egal. Artă și Feminism în România Modernă”, Muzeul National de Arta al Romaniei, București, 2016. ”Nadia Bulighin Grossman”, Pictori români din Argeș, Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu, 2023. JIANU, Ionel, “De vorbă cu Nadia Bulighin” în “Rampa”, anul XIII, 9 martie 1928 MANIU, Adrian, “Nadia Bulighin: O pictoriță nouă și câteva cărți frumoase” în “Rampa”, anul XIII, 26 februarie 1928
Dimensiuni
width 59 cm, height 79 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat pe verso, dreapta jos, cu negru, ”N.G.B.”
Datare
anii '20
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Detalii
Nadia Grossman-Bulighin ocupă o poziție singulară în peisajul artistic interbelic românesc, tocmai prin formarea sa care s-a desfășurat în două etape aparent incompatibile, care aveau să devină, în opera sa matură, complementare. Anii petrecuți la Sankt Petersburg, în atelierul lui Ivan Bilibin, i-au oferit structura riguroasă, simplificarea specifică artei rusești și o sensibilitate profundă față de folclor și tradiție. Sejurul parizian a fost cel hotărâtor: acolo a intrat în contact cu cubismul - curent care, prin fragmentarea formei, reprezentarea simultană a mai multor unghiuri de vedere și reducerea vocabularului plastic la geometrie pură, propunea o cu totul altă înțelegere a realității vizibile. Întoarsă în țară, artista s-a apropiat de mediile avangardiste bucureștene, lucrând o perioadă alături de Ipolit Strâmbu și regăsindu-se inclusiv în expoziția Academiei de Arte Decorative organizată de M.H. Maxy în 1926. Spre deosebire de Maxy, ale cărui construcții tind spre abstracție și activism formal, sau de Tonitza, a cărui sensibilitate rămâne ancorată în lirismul figurativ, artista găsește un al treilea drum: forma cubistă pusă în slujba portretului și a scenei de gen, cu o gravitate a desenului și un ritm dramatic al suprafețelor, recognoscibil în lucrări precum ”Lectura sau Portretul unei prietene”. În anii ’30, această sinteză o consacra drept una dintre cele mai coerente voci ale modernismului de inspirație tradițională - unul dintre paradoxurile artelor plastice autohtone. Lucrarea de față este o compoziție față-verso, cele două portrete articulând, dincolo de o posibilă relație de rudenie între personaje, o meditație mai profundă asupra timpului și condiției umane. Pe față, o fetiță ține strâns la piept un urs de pluș și privește direct spre observator, deschisă, neprotejată, cu tot viitorul înainte. Pe verso, un bărbat la vârsta a doua își sprijină mâinile într-un baston și întoarce privirea ușor lateral, păstrând o atitudine mai retrasă, ancorată în experiență și în greutatea anilor acumulați. Opoziția este construită cu atenție: inocență față de maturitate, deschidere față de reținere, ursul de pluș față de baston. În modul de realizare a portretelor se observă trăsături, caracteristice cubismului sintetic al Nadiei Grossman-Bulighin, confirmând coerența unui limbaj plastic personal, matur și imediat recognoscibil. (L.M)
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
Bibliografie
ENACHE Monica, ”Egal. Artă și Feminism în România Modernă”, Muzeul National de Arta al Romaniei, București, 2016. ”Nadia Bulighin Grossman”, Pictori români din Argeș, Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu, 2023. JIANU, Ionel, “De vorbă cu Nadia Bulighin” în “Rampa”, anul XIII, 9 martie 1928 MANIU, Adrian, “Nadia Bulighin: O pictoriță nouă și câteva cărți frumoase” în “Rampa”, anul XIII, 26 februarie 1928
Dimensiuni
width 59 cm, height 79 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat pe verso, dreapta jos, cu negru, ”N.G.B.”
Datare
anii '20
Reprezentant
