13. Domniță cu evantai verde [a doua jumătate a anilor '20]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
NANU, Adina, IANCU-CIOVÂRNACHE, Ștefania, ”Olga Greceanu”, Editura Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești, București, 2004.
ulei pe placă prefabricată din rumeguș, 94 x 58 cm, semnat stânga jos, cu negru, ”O. Greceanu”
Biografia Olgăi Greceanu ne relevă una dintre cele mai impozante figuri ale culturii moderne românești. Născută într-o familie cu rădăcini nobile vechi, a urmat o educație aleasă. În 1911, debutează studiile Academiei de Artă din Liège și, simultan, pe cele ale Facultății de Chimie din cadrul Politehnicii. Până la începerea războiului, moment ce îi va întrerupe educația, artista își conturase deja principalele calități artistice, aprofundând limbajul artistic uzual și convențiile curente ale artei vestice. După reluarea cursurilor la Academia din Liège, artista termină studiile în 1922 și revine în țară, unde se cufundă în lumea artistică contemporană autohtonă, cea a moderniștilor. În operele sale din acea perioadă, remarcăm prezența recurentă a unor subiecte religioase, istorice sau simbolice, transpuse într-o stilizare personală. Extrema simplificare a imaginii păstrează doar strictul necesar recunoașterii temei, înțeleasă ca metaforă. Deși preocupată cu precădere de pictura de inspirație spirituală, profund înrudită cu cea populară - din acest ciclu, amintim ”Salomeea” (1927), ”Răstignirea”, ”Maternitate” sau ”Pieta” (realizate în 1928) -, explorează și genul portretului, folosind drept modele și inspirație persoanele cu care se înconjura în viața cotidiană, inclusiv prietenii din mediul artistic al vremii. De pildă, în notițele din jurnalul personal de la 23 decembrie 1924, consemnează emoțiile dinaintea unei ședințe picturale: ”Milița vine să pozeze, sunt nervoasă [...] și nu pot lucra. Milița a ieșit ca o coțofană”, referindu-se, desigur, la sculptorul și prietena sa apropiată, Milița Petrașcu. Lucrarea de față, probabil realizată în aceeași perioadă, reprezintă portretul unui personaj feminin agitând contemplativ un evantai între degetele alungite, în fața unei mese decorate cu o foaie de hârtie și o călimară. Remarcăm rigoarea alcătuirii imaginii din linii aproape drepte, discret curbate, care se întâlnesc în unghiuri dure. Astfel, opera sa din această perioadă relevă apropierile stilistice de cubism și de expresionism. La aspectul aparte al lucrării contribuie și predispoziția artistului de a experimenta cu diverse materiale și tehnici. Aici, artista aplică culorile în ulei pe o placă din fibră de lemn, contribuind la obținerea unor efecte de transparență. Rezultatul acestei alegeri amplifică impactul vizual al lucrării și impresia de durată asupra privitorului. (L.M)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.