Bibliografie

“Corneliu Baba”, ediţie îngrijită de Maria Muscalu Albani, Fundaţia Culturală Română, Bucureşti, 1997 “Corneliu Baba”, Editura Institutului Cultural Român, 2008 ȘUȘARĂ, Pavel, “Corneliu Baba”, Ed. Parkstone, Londra, 2001

ulei pe pânză lipită pe carton, 51.5 x 44.5 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu brun, Baba, (19)85

Informații documentare

Proveniență: colecţie privată, Italia.

Etichetat deseori drept un pictor-psiholog, Corneliu Baba a fost de fapt pictorul propriilor contraste şi lupte ale caracterului şi psihicului său. Naşte în acest fel dragostea faţă de portretul fără biografie, aşa-zisele tablouri cu portrete fără nume, ce-i asigurau artistului exprimarea pe pânză a propriei fantezii, conducându-l spre sfârşitul vieţii către ciclurile „Pietà”, „Spaime” sau „Regi nebuni”. Numite de însuşi artistul „prezenţe anonime ale eternului dramatic destin uman” (“Corneliu Baba”, Editura Institutului Cultural Român, p. 81), temele mai sus amintite au constituit adevărate obsesii ale picturii artistului, în care spaima, uimirea și frica paralizantă nu sunt altceva decât „o lume ce aleargă bezmetică, fără ţintă, urmărită parcă de un coşmar”(“Corneliu Baba”, Editura Institutului Cultural Român, p. 81). „Coşmarele nopţilor de bătrâneţe - mărturiseşte artistul în jurnalul său - readuc monştrii goyeşti din lumea necunoaşterii pe ecranul invizibil al instinctelor transformate în haos ameninţător din care culegi episoade stranii. Din haosul acesta nocturn ... pândesc existenţa şi obligă să iei în seamă lupta destinului propriu”. Sentimentele de durere şi răzvrătire – aşa cum sunt ele reprezentate în ciclul „Pietà” dar şi în „Spaime” - oferă cadrului pictural şi tonalităţilor acestuia o anumită stare apocaliptică, specifică unei lumi în care obsesiile şi sacralitatea se împletesc laolaltă. În fapt, în opere ca cea de față descoperim catharsis-ul, prin care finalmente pictorul se eliberează de toate fobiile ce au creat acest produs profund expresionist, materializat în opere ce acaparează decenii întregi de carieră. În chipurile înspăimântate, cu ochi ce evocă răni mai mult sufletești decât fizice, cu gurile larg deschise, personajele lui Baba din ciclul „Pietà” nu fac parte din această lume, ci sunt proiecții schizoide, dar universalizate. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.