164. Semiramida [1892]

Pictura orientalistă avea să se strecoare în arta europeană clasică la începutul secolului al XIX-lea, în urma tendințelor colonialiste ale marilor puteri din vest. Franța și Anglia aveau să domine acest narativ, fie prin campaniile militare (vezi ocuparea Egiptului de către armatele conduse de Napoleon între 1798-1801), dar și prin campaniile de documentare ale unor scriitori ai vremii (călătoriile lui Lord Byron de prin 1809). De la imaginea celuilalt, în ample manifestări de propagandă imperialistă, așa cum era prezentat orientul inițial, farmecul oriental avea să cucerească artiștii secolului al XIX-lea, și de la marele capodopere clasice ale lui Delacroix și Jean-Léon Gérôme, pictura cu subiect din Orient avea să devină către sfârșitul secolului al XIX-lea o alegere pitorească, senzuală și ușor de plasat în contextul romantic și simbolic al artei lui 1900. În această notă putem descifra și alegerile pe care le făcea tânărul Bellet în preajma lui 1890, pe când călătorea și studia în Paris. Subiectul Semiramidei, celebru în Franța după apariția operei lui Voltaire (publicată la mijlocul secolului al XVIII-lea), avea să fie reluat în pictură de o seamă de artiști, portretizând fie valența tragică a reginei babiloniene, fie senzualitatea și pitorescul oriental al interioarelor luxuriante cu personajul central în ființa seducătoarei regine.

Dimensiuni

width 61 cm, height 44 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat dreapta jos, cu negru, ”P. Bellet, 1892”

Datare

1892

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.