39. Florărese la Veneția

„Setea sa de a cunoaşte, de a comunica şi de a fi utilă, un ascuţit spirit de observaţie [...] imaginaţia sa, puterea de a pătrunde şi de a transpune în imagini lumi extrem de diferite, uşurinţa sa de a exprima o largă gamă de sentimente şi de a trece astfel de la ironie sau sarcasm la un lirism învăluitor sau la un patetism sobru şi dens, acestea sunt principalele calităţi care au marcat creaţia Ligiei Macovei.” (Eugen Schileru) Născută la Bucureşti în 1916, Iulia-Ligia Tomescu a frecventat cursurile secţiei de artă decorativă la Academia de Belle-Arte din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Jean Al. Steriadi şi Corneliu Medrea, iar printre colegi, pe Nuni Dona, Natalia Dumitrescu şi Alexandru Istrati. În 1939 finalizează studiile şi se căsătoreşte cu arhitectul Pompiliu Macovei. Călătoreşte, între 1941 şi 1943, în Austria, Germania şi Italia şi expune pentru prima oară, la Galeria del Cavalino din Veneţia, picturi şi desene în diferite tehnici, realizate în decursul călătoriei. În 1947 expune alături de Lucian Grigorescu şi Mihai Ispir lucrări realizate în timpul unei călătorii în Iugoslavia, împreună cu cei doi artişti. Lucrează desene şi ilustraţii pentru principalele ziare şi reviste culturale ale vremii, panouri decorative, afişe, lucrări de artă monumentală, iar din 1949 începe să realizeze cartoane şi tapiserii. Primeşte de mai multe ori Premiul de Stat şi alte premii la diferite concursuri naţionale, iar în 1958 preia funcţia de comisar al pavilionului românesc la cea de-a XXIX-a Bienală de la Veneţia. Până în 1977 a făcut călătorii de studii și călătorii ocazionate de organizarea de expoziţii personale, în mai multe ţări. Printre oraşele în care a expus se numără Roma, Viena, Praga, Tunis, Bucureşti şi Iaşi. Între 1943 şi 1980 a participat la expoziţii de grup şi colective, activitatea sa expoziţională incluzând şi două participări la Bienala de la Veneţia, la cea de-a XXVII-a şi cea de-a XXVIII-a ediţie. Lucrarea „Florărese la Veneţia”, datată 1958, a fost realizată în primul an de lucru în Italia şi Franţa, perioadă încheiată în 1962, care a avut o importanţă marcantă asupra evoluţiei sale artistice. Uleiurile şi guaşele pe care le-a lucrat atunci au valoarea de reportaje despre scenele de viaţă, personajele şi locurile pe care le întâlneşte. Artista introduce în artă mitologia cotidiană, fiind receptivă la viaţă în toate momentele ei. La întrebarea care i-a fost adresată odată despre ce ar trebui să exprime o operă de artă, artista a răspuns: „Nimic altceva decât viaţă. Viaţa adevărată...” Un astfel de moment decupat din cotidian şi fixat prin intermediul unei memorii vizuale de o natură specială evocă şi opera prezentă, care consemnează prin prismă lirică realităţile veneţiene. Comentariul pictural al Ligiei Macovei, caracterizat întotdeauna de luciditate, este aici unul viu, efervescent, colorat de tandreţe, care reflectă aspiraţia sa către o umanitate superioară. „Florărese la Veneţia” face parte din ciclul compoziţiilor-reportaje cu scene din viaţa şi munca oamenilor simpli, aflate în antinomie cu seria cocktail-urilor, inspirată de chipurile şi atmosfera înaltei societăţi occidentale, tratată cu persiflare şi sarcasm.

Bibliografie

BUŞNEAG, Olga, ”Ligia Macovei”, Ed. Meridiane, 1987 ”Expoziţie de pictură şi grafică Ligia Macovei”, noiembrie 1966, Sala Dalles, Bucureşt

Dimensiuni

width 42 cm, height 50 cm

Descriere

guaşă vernisată pe carton subţire, semnat stânga jos, cu roz, L.M.; datat pe verso, 1958

Informații documentare

Lucrarea este reprodusă în “Lexiconul artiștilor plastici“, Mircea Deac, Ed. Medro, București, 2008, pag. 289, cat. 99

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.