Bibliografie

”Catalogul Expoziţiei Silvia Radu - Grădina cu Îngeri”, Galeria Calina, 2007 OROVEANU, Mihai, ”Ateliere de artiști din București”, Noi Media print, Bucureşti, 2007 PRUT, Constantin, ”Dicţionar de artă modernă de Constantin Prut”, Editura Albatros, 1982 ŞUŞARĂ, Pavel, ”Silvia Radu sau a treia cale”, România literară, nr. 36, 12.09.2008 – 19.09.2008

bronz patinat, 47 x 14 x 9 cm

”...Silvia Radu realizează una dintre cele mai interesante şi mai profunde experienţe ale statuarului românesc de astăzi.” (Pavel Şuşară) Silvia Radu s-a născut în 1935 la Pătroaia, în judeţul Dâmboviţa. În 1960 absolveşte Academia de Arte Bucureşti, la clasa lui Ion Murnu, iar un mai târziu începe să îşi prezinte lucrările publicului la cele mai importante expoziţii din ţară. Are expoziţii personale la Bucureşti, Constanţa, Tg. Mureş, Cluj-Napoca şi Timişoara, precum şi în străinătate la Paris, Anvers, Moscova, Madrid, Milano şi Atena. Participă la mai multe expoziţii de grup, la prestigioase manifestări europene de artă şi expoziţii organizate de statul român în străinătate, printre care amintim prezenţa la Bienala de la Veneţia în 1979, la Expoziţia U.N.E.S.C.O. de la Paris din 1992 şi la Expoziţia internaţională de la Budapesta, organizată de Sorin Dumitrescu în 1998. A realizat numeroase lucrări de artă monumentală între care ”Legenda Meşterului Manole” din Parcul Herăstrău, Bucureşti, ”Neptun”, o sculptură de marmură, în staţiunea Neptun şi o sculptură în bronz ”Sântul Gheorghe”, în Piaţa Sf. Gheorghe din Timişoara. Printre premiile care i-au fost decernate se numără Marele Premiu Prometheus ”Opera Omnia” din 2004, împreună cu soţul ei, celebrul sculptor Vasile Gorduz şi Premiul Salonului Arta Bucureşti. Sculptura Silviei Radu pune problema conflictului între formele descinse din spaţiul clasicităţii greco-latine şi aspiraţia spiritualistă influenţată de creştinismul răsăritean. Opera sa pune în scenă, cu preponderenţă, o iconografie sacră, repertoriul său de imagini cuprinzând de asemenea motive ce sugerează inocenţa copilăriei, începuturile civilizaţiei şi în general marile momente fondatoare. În acest context se justifică recursul la un subiect descins din mitologia romană pentru lucrarea ”Diana”, motiv pe care îl interpretează într-o viziune ce aminteşte de stilizările şi trimiterile în plan simbolic ale goticului. O figură feminină cu siluetă alungită, este înfăţişată într-o ipostază ce inspiră graţie şi imponderabilitate, proporţiile corpului ei participând la sugerarea imaterialităţii, o natură ideală pe care artista o atribuie personajului reprezentat.

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.