Bibliografie

CRISTEA, Ioana, POPESCU, Aura, ”Doamnele artelor frumoase românești afirmate interbelic”, Ed. Monitorul Oficial, 2004

acuarelă pe hârtie, 52 x 37 cm, semnat stânga jos, în creion, M. Râmniceanu

Viitoarea artistă și-a început formația profesională la Școala de Arte Frumoase din București, îndreptându-se apoi spre Paris. În capitala artelor, Merica studiază la Academia liberă din Montparnasse, cu artistul elveţian Rodolphe-Theophille Bosshard (1889-1960). Bosshard, un adept al modernismului practica o artă de factură cézanniană, recurgând la geometrizări cubiste. În această perioadă Merica Râmniceanu devine interesată de cubism și realizează într-o manieră descinsă din creația maestrului său peisaje, naturi statice și nuduri, compoziții dramatice, focusate pe valorificarea unui plan ideatic în detrimentul celui strict formal. În 1924 artista revine la București. Între 1924 și 1945 participă la majoritatea expozițiilor Salonului Oficial de pictură și grafică din București, expune la Salonul de Toamnă de la Paris, participă la expozițiile grupărilor de avangardă, a căror membră fondatoare a fost: Arta Nouă, Criterion, Grupul plastic 1934. După anul 1948 dispare din peisajul artistic autohton, dedicându-se restaurării picturii bisericești. Artista a pictat cu predilecție nuduri, naturi statice și peisaje (în special din călătorii). “Veneția” datează din scurta călătorie a artistei în Italia (1929), destinație care a adăugat unele elemente noi repertoriului său plastic. Cromatica se înviorează, artista căutând să surprindă și să păstreze atmosfera specifică locului. (V.I.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.