Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
CLONARU, Hariton, SCHOBEL, Doina, “Ion Theodorescu-Sion”, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971
VLASIU, Ioana, “Anii ’20. Tradiția și pictura românească”, Ed. Meridiane, București, 2000
ulei pe carton, 45 x 54 cm, semnat şi datat stânga jos, cu negru, TheoSion, 1924
Informații documentare
Proveniență:
colecţia Dr. Dan Macavei, Cluj.
Opera a participat la expoziția personală Ion Theodorescu-Sion, București, Cartea Românească, 1 - 25 februarie 1925.
Opera a participat la Expoziția Retrospectivă "Ion Theodorescu-Sion", Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971 și este menționată și reprodusă în catalogul expoziției la cat. 96, pag. 104-105.
Pictura lui Theodorescu-Sion din deceniul trei al secolului trecut reprezintă unul dintre factorii cei mai reprezentativi ai artei moderne românești. În cazul particular al pictorului putem identifica principalele mutații stilistice ce se produc după primul război mondial, moment ce generează o fervoare în identitatea națională, ce se resimte în întreg tabloul cultural. Există unele puncte pe care arta lui Sion le atinge și care îi vor garanta în epocă un succes nemaiîntâlnit. Pentru început, pictorul nostru realizează necesitatea unei creații fixate pe compoziția văzută ca gen major. Sion renunță încet-încet la peisaj, pe care îl va folosi doar în fixarea unui cadru, sau a unui fundal. Artistul va reuși să esențializeze unele componente ale peisajului, pe care le va folosi, în special pentru caracterul simbolic-generalizant. Alt factor de concretețe este conturat în jurul prezenței umane, care devine o constantă. Vizualul nu mai rămâne blocat în considerații de calitate, ci devine sursă de valoarea. Omul, în cazul imaginilor lui Sion, apare nu doar ca purtător de individualitate psihologică, ci se sintetizează drept arhetip, în cazul nostru, al tradiției. Compoziţia cu ţărănci la “răscruce” face parte din a doua perioadă de creaţie, profund marcată de inspiraţia oferită de tradiţia populară şi meleagurile natale. Compoziţia este unitară, echilibrată şi raţional construită, personajele feminine dispuse în aceeași formă piramidală binecunoscută conducând vizual către elementele din cadru natural ce redau pitorescul satelor româneşti. Aici intervine și marea tradiție cezanniană, față de care Sion era atras, și sub a cărui influență se va afla, intermitent, întreaga carieră. Se resimte inspiraţia din legendele, baladele, tradiţiile şi obiceiurile populare – astfel descoperim un anume lirism în „Compoziţie cu motive româneşti”. Tabloul capătă totodată şi o latură spiritual-ancestrală prin menționarea “vatrei” românești, axată în jurul arhetipurilor – construcția monahală din fundal, cadrul natural. Prezenţa copacului, recurentă în creaţiile lui Theodorescu Sion, redă pulsarea vie a ţinuturilor, în care natura este în armonie deplină cu locuitorii săi, dar răspunde și necesităților constructiviste, atât de utile în modelarea unor structuri tip. Compoziția impresionează prin coloritul armonios, ce își găsește o sursă de vibrație în costumul tradițional al figurilor centrale. Singularizarea motivelor românești induce o stare de încordare, întreținută și de direcțiile centriste ale diagonalelor. Toate liniile de construcție se îndreaptă unitar dinspre exterior spre rădăcina copacului și grupul uman. Gestica compoziției e înnobilată de simplitate, care se transformă astfel în monumentalitate. Figura-simbol este mama cu copil și este exprimată prin sinceritatea dezarmantă a unui colorit simplu, ce conferă gravitate scenei, în mici grefe art nouveau. Prin consistenţa onctuoasă şi densitatea vâscoasă a materiei, în vălurirea naturală a liniei ce conferă geometrizarea formei în arcuri de cerc şi unghiuri care se resping, se obţine aplatizarea decorativă care conferă teatralitate tabloului. Scenografie nu este străină lui Theodorescu-Sion, folosindu-se de viziune și orientare în realizarea acestor compoziții atât de specifice discursului legat de specificul național, continuitate și structura poporului român. (I.P.)
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
