454. Ţăran cu pipă

În 1920 deschide în Sala Exarhu a Ateneului Român prima sa expoziţie personală importantă, care se bucură de un mare succes. Picturile sale primesc aprecierea sculptorului Storck şi cronici favorabile scrise de Arthur Verona şi Emanoil Bucuţa. Nicolae Tonitza şi doctorul Iosif Dona îi cumpără lucrări, iar Anastase Simu achiziţionează mai multe picturi pentru colecţia Muzeului Simu, fondat în 1910. Această întâmplare, împreună cu recunoaşterea venită din partea criticului Nichifor Crainic, au însemnat consacrarea sa artistică. Tonitza semnala, într-o cronică a expoziţiei, spiritul münchenez care se întrevedea în siguranţa şi îndrăzneala stilului său, iar Nicolae Iorga admira originalitatea cu care Schweitzer trata tematica ţărănească, fără “poezia convenţională”, referindu-se la frecventele pastişări ale stilului grigorescian în imagini ale vieţii de la ţară pline de lirism. Schweitzer-Cumpăna începea să dezvolte atunci unul dintre cele mai impunătoare cicluri picturale dedicate omului (în principal), mai specific țăranului, dar și a spațiului său, patriarhal, tradițional. Individualizați, ca în cazul de față, sau grupați, în instanțe de o naturalețe ce denotă un pictor cu un spirit de analiză accentuat, țăranul este pictat onest, în fapt firesc, fără exacerbări sau subînțelesuri. (I.P.)

Bibliografie

IONESCU, Radu, “Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, Fundaţia Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Bucureşti, 2003 POENARU, Gheorghe, “Schweitzer Cumpăna”, Meridiane, Bucureşti, 1969

Dimensiuni

height 90 cm, custom 64,5

Descriere

ulei pe pânză, semnat şi datat stânga jos, cu brun, R. SCHWEITZER-CUMPĂNA, 1922

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.