63. Natură statică cu mere și ghiveci [1924]

Reprezentant de seamă al picturii interbelice, Ion Theodorescu-Sion își dezvoltă preocuparea pentru rigurozitatea desenului sub îndrumarea profesorilor săi: George Demetrescu Mirea, Jean Paul Laurens sau Luc Olivier Merson. În special în creația sa de început vom întâlni influența unor artiști pe care Theodorescu-Sion a avut ocazia să îi admire în peregrinările sale prin muzeele lumii. Pictura lui se apropie, așadar, de cea a unui Corot, Courbet sau Renoir; însă vom găsi mai cu seamă asemănări cu opera lui Derain sau Cézanne. De la acesta din urmă artistul român preia apetența pentru simbol și constructivism, ușor de identificat și intuit de-a lungul întregii sale opere. Naturile statice ni-l relevă pe Sion drept maestru al culorii și al construcției. Vom identifica, prin urmare, mai multe perioade cromatice, fiecare având în centrul său o anumită nuanță dominantă. Vom întâlni însă, cu precădere în naturile statice, o perioadă eminamente coloristică, în care se remarcă totodată geometrizarea voită a formelor. Picturalitatea motivului îl va inspira pe Sion să redea constant în pânzele sale lumea florilor. Garoafe, crizanteme sau trandafiri vor fi așezate în ulcele și vase colorate, cu specific tradițional, plasate lângă boluri sau farfurii cu fructe. Artistul va respecta principiile simetriei clasice și își va organiza compozițiile în funcție de acestea, având în vedere centrarea motivului; însă se vor face remarcate și operele în care nu mai ține cont de aceste rigori și optează pentru asimetrii sau scheme compuse. Îl preocupă în mod deosebit studiul și reprezentarea luminii (atât lumina solară, naturală; cât și cea provenită de la surse alternative), accentuarea umbrelor, ocuparea întregii suprafețe de lucru și modul în care distribuie și amplifică linia, formele sau volumele. Elegiile sale florale se vor întinde și către tărâmul plantelor dospite în ghivece, ce se înalță triumfătoare și verzi din hubloul cărămiziu al vaselor. Alăturate vor fi, cel mai adesea, fructe care-i permit artistului să-și exerseze veleitățile de colorist. Răsar astfel, răsfirate pe toată suprafața pânzei, ori dispuse delimitat, în mai multe planuri, mere verzi, roșii sau galbene prin care Theodorescu-Sion își exersează dispunerea jocului de lumini și umbre. Naturile statice de atelier ne relevă adesea și bucăți de ziare, ori cărți cu hârtia lor albă sau îngălbenită de timp. Între verva și dinamismul unora dintre aceste lucrări, remarcăm și caracterul liric al artistului. Realizată în perioada premergătoare plecării sale în Italia, opera de față se înscrie în categoria naturilor statice în care Theodorescu-Sion respectă tonurile ceramicii populare. Vor predomina, așadar, nuanțele pământii: brun, cărămiziu, galben; dar vom zări și câteva inserții de verde sau alb. Creația lui Ion Theodorescu-Sion rămâne cunoscută, prin urmare, pentru caracterul decorativ; coloritul exuberant, distribuit armonios și adoptarea specificului național, al simbolismului sau al geometrizării formelor.

Bibliografie

SCHOBEL, Doina, CLONARU, Hariton, ”Ion Theodorescu-Sion”, catalog expoziție, Muzeul de Artă al R.S.R., București, 1971.

Dimensiuni

width 30.5 cm, height 38.5 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat și datat stânga jos, cu oranj, ”Theodorescu-Sion, 1924”

Informații documentare

Opera a participat la expoziția retrospectivă ”Ion Theodorescu-Sion”, Muzeul de Artă al RSR, 1971 și este reprodusă în catalogul expoziției, cat. 87. Opera a participat la expoziția ”Ion Theodorescu-Sion”, Art Safari, Ediția a XI-a, 10.02 - 14.05.2023.

Datare

1924

Provenienţă

colecția Solomon Gallstein.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.