11. Alegoria muzicii [cca. 1900]

Dimitrie Serafim ajunge la Paris în anul 1888, unde studiază cu artiștii-pedagogi vestiți ai vremii și preia tematica nudului de la profesorul său, William Bougereau. Nudul era, de altfel, un subiect des întâlnit în învățământul academic, alături de scenele religioase ori cele mitologice. În perioada șederii sale în capitala Franței, Dimitrie Serafim va participa anual la Salonul Societății Artiștilor Francezi, dar și la Expoziția Universală din 1900, unde obține medalia de bronz. Frenezia pariziană și vizitele efectuate la marile muzee facilitează întâlnirea elevului român cu marile opere universale; și totodată cu posibilitatea de a efectua copii după acestea (amintim aici o copie după Henner, păstrată de Muzeul Național de Artă din București). Muza feminină descrisă atent din spate va reprezenta unul dintre motivele predilecte, reluate adesea de către artist, îndeosebi după perioada petrecută la studii la Paris. În opera de față nimfa este surprinsă din profil, în timp ce scrijelește numele unor mari compozitori: Robert Schumann, Hector Berlioz, Richard Wagner sau Johannes Brahms. Ține în mâna dreaptă penelul, pregătită să noteze și cel de-al cincilea nume, în timp ce din mâna sa stângă se evidențiază instrumentul muzical. Trupul muzei este ușor dezgolit; veșmintele sale cad lesne pe lângă trup, lăsându-i spatele descoperit. Alegoria muzicii este unul dintre subiectele recurente ale epocii, un subiect pe care Serafim îl va prelua în propria sa creație ca urmare a călătoriilor de studii – îl întâlnește, probabil, la pictorul italian Giulio Bargellini ori la pictorul francez Henri Fantin-Latour. Henri Fantin-Latour a fost unul dintre primii pictori francezi care au introdus acest motiv în artă. Ajuns în Anglia, el descoperă compozițiile unor artiști precum Schumann, Berlioz ori Wagner, artiști ce vor scoate la iveală pasiunea sa pentru muzică, astfel că o primă litografie dedicată subiectului este expusă public în anul 1862. Prin litografiile sale, artistul va onora muzica, literatura și opera – lucrări ce gravitează în jurul unor personaje fantastice precum nimfele încadrate în scene mitologice. Serafim s-a lăsat probabil inspirat de lucrarea omonimă a artistului francez, dar a redat-o, totuși, prin prisma viziunii proprii și a mijloacelor tehnice și stilistice specifice pe care le-a conturat de-a lungul vremii.

Dimensiuni

width 38 cm, height 48.5 cm

Descriere

ulei pe pânză lipită pe carton, semnat stânga jos, cu roșu, ”Dim. Serafim”

Informații documentare

Opera a fost inspirată, probabil, de lucrarea omonimă a artistului francez Henri Fantin-Latour.

Datare

cca. 1900

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.