26. Familie de ursari [1882]

Meșteșugul și viziunea academică vor fi dobândite de artist în urma studiilor realizate sub îndrumarea celor doi profesori întemeietori ai Școlii de Arte Frumoase de la București – Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu. Sava Henția se va specializa, de asemenea, la Paris, ghidat fiind aici de pictorul Alexandre Cabanel. Remarcabil îndeosebi în postura de portretist, Henția va evolua de la stăpânirea liniei și a volumelor la știința culorii și a potrivirilor cromatice. De la pictura de front (pe care o aprofundează în voluntariatul întreprins în 1877), la portrete, peisaje ori scene de gen; artistul își va asuma și perfecționa stilul, reușind să-l stăpânească într-atât de bine încât să își însușească, mai târziu, postura de pedagog, postură din care va preda elevilor săi desenul și caligrafia vreme de peste două decenii. Perioada 1879-1894 e decisivă în evoluția artistului care va adopta acum influențele cele mai profunde ale curentelor internaționale în opera sa. Ca observator al vieții rurale, va transpune scene monumentale în compoziții desfășurate pe orizontală, de proporții considerabile. Scenele de târg vor fi foarte populare printre lucrările sale, iar o parte dintre acestea se află astăzi în colecții muzeale reputate. Studiul personajelor a reprezentat o altă ramură importantă a creației lui Sava Henția. De la autoportrete și până la portretele dedicate familiei, vom remarca deosebita capacitate de redare detaliată a chipurilor pe care o posedă artistul. Indiferent de statutul social al personajelor sale, artistul nu se dezice de la transcrierea aproape fotografică, de factură academistă, a trăsăturilor acestora. În opera de față, cele trei personaje – doi bărbați și o femeie - devin exponențiali pentru tradițiile și obiceiurile rurale ale vremii. Tamburina și ursul ne indică apartenența protagoniștilor și ne oferă detalii prețioase privitoare la psihologia acestora. Ursarii sau dresorii de urși reprezentau, după cum anticipează și denumirea, acea ramură a nomazilor care avea drept obiectiv dresarea animalelor. Aceștia organizau spectacole de bâlci, spectacole de stradă, ori activau chiar în târguri și reușeau astfel să obțină veniturile necesare traiului cotidian. Ursarii au reprezentat un subiect de interes în arta românească, aceștia figurând în compoziții semnate de artiști precum Theodor Aman (atât în picturi, cât și în gravuri), Arthur Verona sau Carol Popp de Szathmari.

Bibliografie

POPA, Cristian Ioan, ”În căutarea Cenușăresei. Peisajul în opera pictorului Sava Henția (1848-1904)”, Terra Sebus.

Dimensiuni

width 59 cm, height 76 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu negru, ”S. Henția, 1882”

Datare

1882

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.