44. Maricel (soția artistului) [cca. 1910]
Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.
44. Maricel (soția artistului) [cca. 1910]
1870, Giurgiu - 1954, Bucureşti
Estimare:
EUR 2.500 - 3.500
Adjudecat
EUR 4.750
Bibliografie
Catalogul expoziției ”Constantin Artachino (1870-1954)”, Muzeul Național de Artă al României, București, 2004.
ulei pe pânză, 77 x 52 cm, semnat dreapta jos, cu negru, ”C. Artachino”
Informații documentare
Opera a participat la expoziția ”Tinerimea Artistică”, 1913, și este reprodusă în catalogul expoziției sub denumirea ”Maricel”. Opera este reprodusă în ”Calendarul Minervei”, 1914, la pag. 59.
Ca portretist, Constantin Artachino mizează pe expresivitatea modelului său și pe contrastele cromatice. Peregrinările sale de-a lungul Dobrogei și de-a lungul Balcicului se vor transpune sub forma unui impresionant număr de lucrări în care artistul redă frumusețea locurilor și diversitatea chipurilor întâlnite. Vom regăsi adesea, în palmaresul operelor sale, portrete de turci surprinși în ipostaze meditative, îngândurați, înfățișati în porturi tradiționale, cu trăsături puternic individualizate. În opera de față, artistul se oprește însă asupra unui personaj ce i-a servit drept muză în cadrul multora dintre operele sale. O regăsim așadar pe cea denumită ”Maricel” în paginile catalogului Tinerimii Artistice din anul 1913, într-un lung șir de opere realizate în aceeași perioadă. Opera apare, de asemenea, reprodusă într-unul dintre periodicele în vogă ale vremii: Calendarul Minervei, în anul 1914, la pagina 59. Avem de-a face prin urmare cu un personaj recurent în creația lui Artachino. Protagonista operei de față a fost surprinsă într-o ipostază elegantă, într-o rochie cu model căreia îi alătură o centură cu pafta impunătoare și un șal lăsat să cadă lejer pe umeri. Părul prins la spate e decorat cu o floare într-o culoare caldă de galben ce se îmbină cu fundalul; floarea devine astfel un accent de culoare ce luminează chipul. Fundalul pare să preia subtil modelul rochiei, iar detaliile vestimentare și cele ale chipului (expresia nostalgică și privirea concentrată) trădează preocuparea artistului pentru meticulozitate. Putem aduce în discuție lucrări precum ”Reverie” (regăsim aceeași coafură și floarea din păr), ”Profil” care repetă motivul florii, însă de data aceasta muza își apropie chipul de tulpina fragilă a plantei și îi admiră mireasma, ”Capul de expresie” prezentat publicului la Tinerimea Artistică în 1912, surprins de această dată din profil, în care este reluat, negreșit, chipul muzei și supus schimbărilor de decor și viziune a autorului. Constantin Artachino reușește, în final, să transcrie plastic starea de spirit a personajului său.
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.
SESIUNE
Întreabă-mă despre acest lot
Alte loturi asemănătoare
