otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
5. Medalie ”Carol VI, Eliberarea Timișoarei de sub otomani”, Imperiul Habsburgic, 1716, piesă rară
Preț de pornire
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
Emisă pentru a celebra cucerirea cetății Timișoara și încheierea dominației otomane asupra Banatului, medalia constituie o mărturie artistică și istorică a unuia dintre momentele decisive pentru evoluția Transilvaniei și a Europei Centrale la începutul secolului al XVIII-lea. Piesa a fost realizată la Nürnberg de gravorul Georg Wilhelm Vestner, unul dintre cei mai importanți medaliști germani ai epocii baroce. Tipul este cunoscut în literatura de specialitate sub referințele Julius 1269; Resch 130; BDM VI, p. 254.
Aversul prezintă bustul laureat al împăratului Carol al VI-lea, orientat spre dreapta, reprezentat cu perucă amplă și veșminte de factură clasicizantă. Sub bust apare semnătura gravorului, V. Legenda este CAROLVS VI · D · G · ROM · IMP · SEMP · AVG ·, tradusă în limba română prin „Carol al VI-lea, prin harul lui Dumnezeu, împărat al romanilor, pururea august”. Portretul depășește funcția unei simple efigii oficiale. Coroana de lauri îl asociază pe suveran cu generalii victorioși ai Antichității, transformând succesul militar într-un argument al legitimității și al prestigiului imperial.
Reversul redă personificarea feminină a Securității sau a Păcii, așezată alături de un scut pe care sunt reprezentate cele șapte cetăți ale Transilvaniei. Aceasta poartă o cunună de lauri și cornul abundenței, atribute care leagă victoria militară de promisiunea păcii, stabilității și prosperității. Legenda este SECVRITAS TRANSSYLVANIAE RESTITVTA, tradusă prin „Siguranța Transilvaniei restabilită”. Compoziția este construită ca o veritabilă alegorie politică barocă: Transilvania și teritoriile învecinate nu sunt prezentate numai ca spații cucerite, ci ca provincii readuse, potrivit mesajului imperial, sub protecția ordinii habsburgice. Cele șapte turnuri de pe scut fac trimitere la imaginea tradițională a Transilvaniei, în timp ce cornul abundenței sugerează renașterea economică și urbană posibilă după încetarea conflictului.
Medalia evocă asediul Timișoarei din 1716, condus de armata imperială a principelui Eugen de Savoia. După mai bine de patru decenii de confruntări între Habsburgi și Imperiul Otoman, capitularea cetății a pus capăt unei dominații otomane începute în 1552. Timișoara și Banatul au intrat astfel într-o nouă etapă istorică, marcată de administrația imperială, de ample lucrări de fortificare și de transformarea orașului într-un important centru militar și urban al Monarhiei Habsburgice. Asediul a durat peste 40 de zile, iar statutul Banatului ca zonă de frontieră militară habsburgică a fost confirmat ulterior prin Pacea de la Passarowitz din 1718.
Dincolo de interesul său numismatic, piesa este un obiect de artă barocă în miniatură și un document vizual al remodelării politice a Europei Centrale. Ea reunește portretul imperial, heraldica Transilvaniei și limbajul alegoric al victoriei, fiind relevantă deopotrivă pentru colecționarii de artă, istorie militară, cartografie simbolică și obiecte legate de trecutul Timișoarei și al Banatului. Prin forța imaginilor sale și prin legătura directă cu anul 1716, medalia păstrează, într-un format concentrat, memoria momentului în care destinul unuia dintre cele mai importante orașe ale regiunii s-a schimbat fundamental.
Dimensiuni
custom d=44 mm
Descriere
metal alb argintat, d=44 mm
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Emisă pentru a celebra cucerirea cetății Timișoara și încheierea dominației otomane asupra Banatului, medalia constituie o mărturie artistică și istorică a unuia dintre momentele decisive pentru evoluția Transilvaniei și a Europei Centrale la începutul secolului al XVIII-lea. Piesa a fost realizată la Nürnberg de gravorul Georg Wilhelm Vestner, unul dintre cei mai importanți medaliști germani ai epocii baroce. Tipul este cunoscut în literatura de specialitate sub referințele Julius 1269; Resch 130; BDM VI, p. 254.
Aversul prezintă bustul laureat al împăratului Carol al VI-lea, orientat spre dreapta, reprezentat cu perucă amplă și veșminte de factură clasicizantă. Sub bust apare semnătura gravorului, V. Legenda este CAROLVS VI · D · G · ROM · IMP · SEMP · AVG ·, tradusă în limba română prin „Carol al VI-lea, prin harul lui Dumnezeu, împărat al romanilor, pururea august”. Portretul depășește funcția unei simple efigii oficiale. Coroana de lauri îl asociază pe suveran cu generalii victorioși ai Antichității, transformând succesul militar într-un argument al legitimității și al prestigiului imperial.
Reversul redă personificarea feminină a Securității sau a Păcii, așezată alături de un scut pe care sunt reprezentate cele șapte cetăți ale Transilvaniei. Aceasta poartă o cunună de lauri și cornul abundenței, atribute care leagă victoria militară de promisiunea păcii, stabilității și prosperității. Legenda este SECVRITAS TRANSSYLVANIAE RESTITVTA, tradusă prin „Siguranța Transilvaniei restabilită”. Compoziția este construită ca o veritabilă alegorie politică barocă: Transilvania și teritoriile învecinate nu sunt prezentate numai ca spații cucerite, ci ca provincii readuse, potrivit mesajului imperial, sub protecția ordinii habsburgice. Cele șapte turnuri de pe scut fac trimitere la imaginea tradițională a Transilvaniei, în timp ce cornul abundenței sugerează renașterea economică și urbană posibilă după încetarea conflictului.
Medalia evocă asediul Timișoarei din 1716, condus de armata imperială a principelui Eugen de Savoia. După mai bine de patru decenii de confruntări între Habsburgi și Imperiul Otoman, capitularea cetății a pus capăt unei dominații otomane începute în 1552. Timișoara și Banatul au intrat astfel într-o nouă etapă istorică, marcată de administrația imperială, de ample lucrări de fortificare și de transformarea orașului într-un important centru militar și urban al Monarhiei Habsburgice. Asediul a durat peste 40 de zile, iar statutul Banatului ca zonă de frontieră militară habsburgică a fost confirmat ulterior prin Pacea de la Passarowitz din 1718.
Dincolo de interesul său numismatic, piesa este un obiect de artă barocă în miniatură și un document vizual al remodelării politice a Europei Centrale. Ea reunește portretul imperial, heraldica Transilvaniei și limbajul alegoric al victoriei, fiind relevantă deopotrivă pentru colecționarii de artă, istorie militară, cartografie simbolică și obiecte legate de trecutul Timișoarei și al Banatului. Prin forța imaginilor sale și prin legătura directă cu anul 1716, medalia păstrează, într-un format concentrat, memoria momentului în care destinul unuia dintre cele mai importante orașe ale regiunii s-a schimbat fundamental.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.