Descriere

De la portretul artistocratic la portretul monden, istoria artei abundă de reprezentări cât mai felurite ale chipului uman. Intervine, în mod inevitabil, componenta sociologică a portretisticii, pe care pictorii au încercat, de-a lungul vremii, să o deslușească raportându-se la propriile contexte în care își desfășurau creația. Nici Constantin Isachie Popescu nu a ignorat acest gen pictural, ba chiar a excelat în portretistică. Va renunța la avocatură, pe care o practica, pesemne, fără prea mare tăgadă și își va concentra întreaga atenție asupra artei. Studiile de specialitate vor fi atent supravegheate de G.D. Mirea, iar legătura acestuia cu maestrul său vor depăși granițele școlii de Belle Arte; Constantin Isachie Popescu căsătorindu-se cu nepoata acestuia, Letiția Mirea. Tânărul va urma și cursurile academiilor italiene, unde va perfecționa arta portretului, dar va pătrunde și în universul cultural al Franței, unde expune, în anul 1923, un portret în cadrul Salon des Artistes Francais. Participările sale expoziționale din anii ’20 sunt reprezentative prin tematica abordată: portretul. Cel mai adesea identificăm personaje feminine în creația sa: Sophie Cihoschi, Henriette Cihoschi Veron, Eleonora Botez Hagianoff, Irina Valasoglu Rădulescu, Tutu Georgescu, Sonia Cluceru. Portretul e abordat aproape în mărime naturală, doamnele societății înalte bucureștene, și nu numai, bucurându-se de pânze ce depășeau 100, 150 sau chiar 200 cm.

Biografie

Catalogul expoziției ”Constantin Isachie. Pictor al mondenității bucureștene”, Editura Maiko, București, 2014.

Dimensiuni

Lungime 75.5, Înălțime 104.5

Semnătură

semnat stânga jos, cu albastru, ”C. Isachie”

Datare

cca. 1934

Material

ulei pe pânză lipită pe carton

Locație

Artmark românia