Top 10 clasici peste 100.000 de euro aliniază cei mai reprezentativi artiști pentru arta românească importantă, după rezultatele de piață din ultimii ani, prezentând grafic sugestiv scara artiștilor, recordul obținut și valoarea opere de artă.
Top 20 probabilități. 20 de artiști istorici muzealizați de specialiști, azi subevaluați în piață (500-5.000 de euro) prezintă o listă a artiștilor care au avut o evoluție modestă în piața românească de artă a ultimilor ani, fiind subevaluați în piață (în special datorită deficitului de organizare de expoziții de artă importantă de către rețeaua națională a muzeelor, care să îi readucă în atenție, precum și a producției foarte scăzute de literatură de specialitate), chiar dacă operele acestor artiști sunt expuse permanent în toate muzeele importante de artă românească
Top 13 supercontemporani de urmărit prezintă lista câtorva dintre tinerii artiști ce se străduiesc pe scena artei contemporane și argumentele pentru care IMA concluzionează o viitoare apreciere a cotației acestora.

Anul 2021 s-a dovedit a fi cel mai bun an de până acum pentru arta contemporană, înregistrând vânzări totale de 2,59 milioane de euro în licitațiile Artmark, față de 2020, atunci când licitațiile de artă contemporană, organizate de Casă, au totalizat 2,35 milioane de euro. Astfel, rezultatele indică față de 2020 o creștere, în 2021, de 10,2%. Pe de altă parte, arta clasică a înregistrat, în 2021, vânzări totale, la Casa Artmark, de 5,60 milioane de euro (dintr-un total de vânzare prin licitații de 12,60 milioane de euro). La capitolul artei clasice, vânzările totale rămân apropiate celor de anul trecut, care au totalizat 5,68 milioane de euro.

La capitolul artei de patrimoniu, adjudecările s-au menținut la același nivel – de 2,38 milioane de euro în semestrul I în 2021 față de 2,39 milioane de euro în semestrul I din 2020, iar lipsa unei creșteri este explicată de evidenta reducere a ofertei de artă de patrimoniu, având în vedere apariția tot mai rară a operelor de patrimoniu importante pe piața românească de artă, oferta fiind limitată natural, iar majoritatea acestora fiind oricum blocată în muzee ori în colecții private importante.

Raportat la dublarea numărului de licitații caritabile, într-un an care ne-a dezorientat, timorat și încercat greu, dar și la creșterea cu 20% a tranzacțiilor comerciale cu artă și obiecte de colecție – contra-intuitiv probabil, pentru cei mai mulți dintre noi – putem concluziona că în momente de cumpănă, mulți români au optat mai limpede pentru valori fundamentale și durabile, precum arta, identitatea culturală, istoria națională – și, nu în ultimul rând – caritatea. Sintetizând cifrele, putem concluziona că în 2020 românul a devenit (sau a dovedit că este) cu 30% mai empatic si mai rafinat cultural.

Cumpărarea de artă online, din oricare colț al lumii, a devenit posibilă odată cu apariția caselor de licitații care activează exclusiv în mediul virtual, această tehnologizare timpurie devenind un avantaj pentru mediul de business cu artă, odată cu oprirea tuturor activităților din offline. Motivațiile cumpărării de artă pe timp de pandemie sunt totuși altele, pasiunea fiind treptat înlocuită de grija pentru siguranța banilor, arta devenind mai degrabă un mijloc de investiție pe termen lung.

Raportul de față își propune o scurtă incursiune în evenimentele care au dus la continuarea creșterii pieței de artă în ultima perioadă și o explorare a modului în care noua situație globală va produce efecte simțitoare asupra tuturor celor implicați – de la artiști, la galerii și case de licitații, la desfășurarea de evenimente artistice, precum și în procesul de cumpărare și motivația de a investi în artă. La fel ca în educație, digitalizarea forțată produsă de pandemie și măsurile de distanțare socială impuse aduce și în lumea artei o schimbare de paradigmă. Ne propunem să punem întrebări, să analizăm din diverse unghiuri și să comparăm contextul actual cu cel al crizei economice din 2008-2009, fără a avea însă răspunsuri sau sfaturi în ceea ce privește adaptarea la lumea post – COVID19, venind doar cu îndemnul de a îmbrățișa această transformare a noastră, a tuturor.

Privind evoluția României pe scena internațională de artă, anii 2014 și 2015 sunt plini de realizări. Probabil cel mai aclamat este succesul lui Adrian Ghenie pe piața internațională. Tânărul artist român a intrat în liga internațională a artiștilor de elită, sărbătorind în iulie 2014 prima sa vânzare de peste 1 milion de euro, un nivel de preț pe care l-a confirmat și l-a depășit considerabil de atunci, stimulat și de o reprezentare de succes la Bienala de la Veneția în 2015.

Cu toate acestea, rezultatele pieței publice de artă la nivel local nu reflectă în totalitate aceste evoluții. 2014 și 2015 au înregistrat prima temperare a licitațiilor de artă din România de la căderea comunismului. În timp ce segmentul mediu al pieței de licitații a devenit mai solid, lucrările de tip „trofeu” au rămas în urma așteptărilor anterioare privind prețul. Partea pozitivă este că această contracție s-ar putea dovedi a fi o binecuvântare deghizată, deoarece menține piața românească departe de supraîncălzire și asigură faptul că, pe termen lung, prețurile cresc într-un ritm fundamentat și sustenabil, cu perioade de fluctuații sănătoase de ajustare a prețurilor în jurul tendinței ascendente.

Vorbind despre termen lung, există semne pozitive, cu tot mai mulți jucători interesați de piața de artă din România. În 2016-2017, așteptăm cu nerăbdare deschiderea iminentă a unui important muzeu privat pentru arta românească recentă, continuarea și extinderea evenimentelor internaționale deja consacrate precum Art Safari București și Art Encounters Timișoara, includerea României în prima ediție a My Art Guide East Central Europe, dar și vizitele tot mai frecvente ale comisiilor de achiziții de la muzee internaționale precum Tate Modern sau Beelden aan Zee, atrase de vizibilitatea crescută a artei contemporane românești.

AI responses may include mistakes. Learn m