137. Tors înfățișând-o pe Afrodita, tip Pontia Dresda, perioada elenistă târzie, sec II-I î.e.n.

Tors de Aphrodita, puternic contra-posto, himationul acoperă picioarele și urcă pe brațul stâng, căzând în falduri de sub axilă. Piciorul stâng avansat sau întreaga statuie, se sprijinea, probabil pe un element (delfin) sau pe un suport lateral. Detaliile anatomice sunt foarte nuanțate, modelarea foarte sensibilă, reliefând foarte corect mișcarea mușchilor. (M.A.) Piese de acest gen sunt foarte rare, majoritatea fiind deja în colecții de stat sau particulare. Torsul este al unei femei tinere, relativ suplă, cu un drapaj realizat într-o tehnică excelentă; brațele (pierdute în antichitate) par să fie în poziția clasică pentru statuile din această categorie; finisajul și detaliile indică un atelier major (mai degrabă mediteranean). Patina este tipică pentru o piesă care a fost ținută mult timp în aer liber. Starea de conservare este bună, ținând cont de faptul că, foarte probabil, este o descoperire timpurie (de unde și încercările mai puțin reușite de restaurare, probabil undeva în sec al XIX-lea). (C.C.) Hegel spunea că arta atinge apogeul în Grecia antică, întrucât spiritul liber reuşeste să fie evidenţiat cel mai bine în sculptura grecească ce redă pentru prima oară în istoria omenirii o unitate, nu doar simetrică, ci mai ales organică. Pentru Hegel, frumuseţea absolută reiese dintr-un ideal al libertăţii. Acest spectaculos tors reprezintă întru totul caracteristicile unei arte desăvârşite. O artă ce aparţine unei epoci a libertăţii în gândire care stă la bazele civilizaţiei occidentale. Piesa reprezintă un segment dintr-o reprezentare a Afroditei la greci, Venus la romani, zeiţa frumuseţii şi a dragostei. Tipul de reprezentare poartă numele de ‘’Afrodita-Pudica’’, unde deitatea feminină este surprinsă în ipostaze de nud sau seminud. Sculptural, torsul prezintă un puternic contra-posto, fizionomia acestuia fiind cu acurateţe redată după un model probabil real. Detaliile anatomice sunt foarte nuanţate, modelarea este foarte sensibilă, reliefând foarte corect mişcarea muşchilor. În Grecia antică, statutul artistului ajunsese la un apogeu ce urma să decadă în următoarele două secole. Artiştii puteau folosi modele, atât bărbaţi, cât şi femei. Marele pictor al antichităţii, Apelles realizase o frescă reprezentând-o pe Afrodita, folosind-o ca model pe Campaspe, una dintre iubirile lui Alexandru Macedon. Piesa de față, însă, este o derivare a celebrei sculpturi realizate de Praxiteles la templul Knidos, cc. 350 î.e.n., aceea devenind în antichitate un model urmat atât de greci, cât și de romani. Un exemplu asemănător piesei de față, este așa numita Venus Lovatelli aflată la Muzeul de Arheologie Naturală din Napoli. Torsurile greceşti au încântat atât civilizaţiile antice cât şi pe cele moderne, indiferent de nivelul lor de fragmentare. La începutul sec. XX, Auguste Rodin aduce în atenţia unui public contemporan, lucrări fragmentate, care se inspiră direct din clasicismul grecesc. Pentru ochiul modern, frumosul absolut al lui Hegel, chiar dacă este incomplet, capătă calităţi ce îndeamnă la introspecţie. (V.G.)

Dimensions

custom h=60 cm

Description

marmură

Research information

Fișă autentificare dr. Maria Alexandrescu-Vianu, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan"; Fișă autentificare prof. univ. dr. Carol Căpiță, Facultatea de Istorie, Universitatea București; Raport de expertiză dr. Gheorghe Trohani, expert bunuri arheologice; Buletin de expertiză tehnică Muzeul Național de Istorie a României.

PROVENANCE

colecția Philippe Lahovary (1881-1965) și Cella Delavrancea (1887-1991). Lahovary achiziționa Torsul într-una din vizitele diplomatice la Paris, la începutul anilor '20. Cel mai probabil opera a decorat saloanele conacului boierilor Lahovary din Slăvitești. Philippe Lahovary se căsătorea cu Cella Delavrancea în prima jumătate a anilor '20, fiind al treilea (și ultim) soț al pianistei; până în 1991, colecția Cella Delavrancea; 1991-1994, colecția poetei Elena Balamaci, moștenitoarea Cellei Delavrancea; 1994-2016, colecția Fundației Cella Delavrancea; din 2016, colecția Veronica Liuba, fiica poetei Elena Balamaci.

ADDITIONAL INFORMATION

For clarifications regarding the bidding procedure, hammer price costs, guarantee, payment, and collection terms for the winning lot, we recommend carefully reading/re-reading the Bidding Regulations.

For additional information regarding the lot and the auction, please contact the Art Consultants Department.