Secolul al XIX-lea a consacrat numele lui Carol Popp de Szathmari printre cele mai mari personalități artistice românești, dar și printre primii fotografi ai Europei și totodată realizatorul primului reportaj fotografic de război din lume. Artistul își va construi o relație de interdependență între arta plastică și fotografie și va împrumuta celei dintâi detaliile minuțioase și precizia necesare demersului fotografic. În creația sa predomină atât peisajele în care sunt surprinse cadre naturale, sate, case sau biserici, cât și figura umană. Fascinantele sale întâlniri cu diferitele zone ale țării prin care îl poartă itinerariul său se transcriu într-o serie de cromolitografii și acuarele destinate porturilor, obiceiurilor și tradițiilor populare. Oaspete al curților imperiale și al festivităților domnești, el realizează veritabile documentări ale personalităților vremii. Artistul reușește, așadar, să se impună într-o dublă ipostază, aceea de pictor-fotograf și excelează, fără îndoială, în executarea creațiilor sale din ambele domenii.