otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
Considerat deja din timpul vieţii una dintre figurile exponenţiale ale picturii româneşti, Ştefan Popescu s-a bucurat de prestigiu ori de câte ori a participat la expoziţiile internaţionale de artă românească, operele sale ocupând astăzi simezele a numeroase şi importante muzee ale lumii. Ştefan Popescu acumulează primele noţiuni de artă, ca autodidact, în timpul pregătirii sale pentru a deveni învăţător, până în 1893 când este admis la Academia de Artă din München. Studiile de tip academic, specifice mediului münchenez, însuşite sub îndrumarea profesorului Nicolaos Gysis, le va înlocui în timpul şederii la Paris, cu noi teorii despre culoare şi lumină, încercând să-şi afle drumul propriu. Astfel peisajul în aer liber a constiuit primul pas făcut în descoperirea vocaţiei artistice, prima interacţiune autentică a artistului cu realitatea. Urmărind parcursul operelor artistului, evidentă devine preocuparea pentru genul peisajului, pe care l-a redat, având ca punct de pornire realitatea, filtrată de propria concepţie de natură lirică, imaginaţie şi viziune artistică. Alături de peisajele româneşti - Delta Dunării, Balcicul, Valea Râmnicului şi a Bistriţei, numeroase sate din Transilvania – artistul realizează o serie de peisaje, în timpul călătoriilor efectuate în Germania şi Franţa, apoi în Italia, Turcia şi nordul Africii. Într-o permanentă căutare de motive noi de inspiraţie, de aspecte inedite ale naturii, Ştefan Popescu se opreşte în repetate rânduri în sudul Franţei, de unde a revenit cu câteva dintre cele mai faimoase pânze, astăzi în colecţii particulare („La Cap-Ferrat”, câteva tablouri intitulate „Casă provensală”, „Villefranche”, Nisa”). În seria acestora, un loc binemeritat îl ocupă şi opera prezentă, realizată într-una din călătoriile anului 1928. Ceea ce se desprinde imediat din această lucrare este atitudinea emoţionată şi contemplativă a artistului în faţa naturii, care prinde viaţă prin prezenţa copacului din partea stânga a tabloului. Acest element din natură (copacul) se va perpetua în întreaga creaţie a lui Ştefan Popescu, definind cel mai adesea stările sale sufleteşti, eul său interior. O analiză mai adâncă a tabloului ne dezvăluie nu doar sensibilitatea artistului ci şi calităţile sale artistice, manifestate prin raporturi reuşite între umbre şi lumini, preocuparea pentru compoziţie, respectul pentru forme, oferind totodată echilibru întregii opere.
Dimensiuni
width 49.5 cm, height 64.5 cm
Descriere
ulei pe pânză, semnat şi datat stânga jos, cu verde, "St. Popesco, (19)28"
Datare
1928
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Considerat deja din timpul vieţii una dintre figurile exponenţiale ale picturii româneşti, Ştefan Popescu s-a bucurat de prestigiu ori de câte ori a participat la expoziţiile internaţionale de artă românească, operele sale ocupând astăzi simezele a numeroase şi importante muzee ale lumii. Ştefan Popescu acumulează primele noţiuni de artă, ca autodidact, în timpul pregătirii sale pentru a deveni învăţător, până în 1893 când este admis la Academia de Artă din München. Studiile de tip academic, specifice mediului münchenez, însuşite sub îndrumarea profesorului Nicolaos Gysis, le va înlocui în timpul şederii la Paris, cu noi teorii despre culoare şi lumină, încercând să-şi afle drumul propriu. Astfel peisajul în aer liber a constiuit primul pas făcut în descoperirea vocaţiei artistice, prima interacţiune autentică a artistului cu realitatea. Urmărind parcursul operelor artistului, evidentă devine preocuparea pentru genul peisajului, pe care l-a redat, având ca punct de pornire realitatea, filtrată de propria concepţie de natură lirică, imaginaţie şi viziune artistică. Alături de peisajele româneşti - Delta Dunării, Balcicul, Valea Râmnicului şi a Bistriţei, numeroase sate din Transilvania – artistul realizează o serie de peisaje, în timpul călătoriilor efectuate în Germania şi Franţa, apoi în Italia, Turcia şi nordul Africii. Într-o permanentă căutare de motive noi de inspiraţie, de aspecte inedite ale naturii, Ştefan Popescu se opreşte în repetate rânduri în sudul Franţei, de unde a revenit cu câteva dintre cele mai faimoase pânze, astăzi în colecţii particulare („La Cap-Ferrat”, câteva tablouri intitulate „Casă provensală”, „Villefranche”, Nisa”). În seria acestora, un loc binemeritat îl ocupă şi opera prezentă, realizată într-una din călătoriile anului 1928. Ceea ce se desprinde imediat din această lucrare este atitudinea emoţionată şi contemplativă a artistului în faţa naturii, care prinde viaţă prin prezenţa copacului din partea stânga a tabloului. Acest element din natură (copacul) se va perpetua în întreaga creaţie a lui Ştefan Popescu, definind cel mai adesea stările sale sufleteşti, eul său interior. O analiză mai adâncă a tabloului ne dezvăluie nu doar sensibilitatea artistului ci şi calităţile sale artistice, manifestate prin raporturi reuşite între umbre şi lumini, preocuparea pentru compoziţie, respectul pentru forme, oferind totodată echilibru întregii opere.
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
