14. Târg la Mehedinți

Sentimentul de apartenenţă la tradiţia românească a constituit una dintre esenţialele preocupări ale artiştilor români, mai ales a celor ce şi-au manifestat propriile interpretări artistice ale motivelor inspiraţionale, în perioada interbelică. Precedată de momentul postgrigorescian, la care se adăugau atât ecourile semănătoriste ce dominau încă viziunile artiştilor Arthur Verona şi Ştefan Popescu, cât şi puternicul stil realist-constructiv al lui Camil Ressu, perioada anilor imediat următori primului război mondial - mai exact, a anilor ’20 - a cunoscut o accentuare a motivului rural, în special a dimensiunii spirituale în redarea chipurilor de ţărani. Ţăranii argeşeni ai lui Iser, ţăranii lui Şirato, plăieşii lui Theodorescu-Sion, implică toţi un anumit sentiment eroic şi un sentiment moral. Proiectarea anumitor modele apărea pe fundalul unor dezbateri antisemănătoriste şi dorinţa căutării şi dezvoltării unui stil autentic românesc. Specificul naţional românesc - cu existenţa cotidiană a ţăranilor, verdele şi brunul ceramicii populare şi jocurile de culori ale scoarţelor olteneşti - a constituit punctul de plecare al artei lui Ghiaţă, cunoscând în lucrările acestuia o expresie dintre cele mai autentice. Originar din Colibaşi, judeţul Mehedinţi, Dumitru Ghiaţă a reuşit să cuprindă în operele sale un întreg specific românesc, trăinicia civilizaţiei ţărăneşti atât de adânc înfiptă în istoria pământului românesc. „L-au atras – spunea George Oprescu – acele subiecte în care îşi găsea expresia atavismul lui de ţăran oltean, moştenitor al unor experienţe infinite, saturat de emoţiile pe care le lăsaseră în sufletul strămoşilor şi al lui propriu viaţa de la ţară, cu aspectele ei puţin numeroase, dar atât de tipice, atât de pline de umanitate”. (George Oprescu, „Pictând el simte aerul răcoros al văilor”, în „Contemporanul”, 19 mai 1967) În acest sens putem vorbi despre „târgurile” lui Ghiaţă, târgurile din regiunea Mehedinţilor şi ale Hurezului, pe care le-a cutreierat vreme de aproape două decenii (1928-45), reconstituind amintirea unora dintre acestea, cunoscute în timpul propriei copilării. Atras de ţăranii din Oltenia, cărora le admira costumele, ţinuta demnă şi atitudinile de o mare simplitate, Ghiaţă a fixat prin creaţiile sale coordonatele unei spiritualităţi. Surprinşi în ambianţa târgurilor, grupaţi într-o atmosferă de linişte reculeasă, figurile devin elementele monumentale ale unei construcţii omogene. Ermetismul ţăranilor lui Ghiaţă și impresia de tăcere pe care ne-o oferă nu ne pot duce cu gândul decât la personajele artistului renascentist italian Piero della Francesca. Aceeaşi impresie se desprinde şi din portretul compoziţional al ţăranilor din „Târg la Mehedinţi”, o imagine aproape ritualică a chipurilor înfăţişate, în atitudini caracteristice de repaos. Calmul şi liniştea acestora sunt doar aparente, ele vădind de fapt o puternică viaţă interioară. Aparent simplă, schema compoziţională presupune însă o complexă construcţie a fiecărui personaj, prin accentuarea volumelor şi a greutăţii. Armoniile cromatice de roşuri telurice, precum şi liniştea plină de visare a brunurilor şi a violeturilor le regăsim în simţul coloristic al zugravilor de fresce, al olarilor, al ţesătoarelor de scoarţe şi al meşterilor picturii pe sticlă. (M.N.)

Bibliografie

BACONSKY, A.E., „Dumitru Ghiaţă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1966 OPRESCU, George, „Pictând el simte aerul răcoros al văilor”, în „Contemporanul”, 19 mai 1967 PAVEL, Amelia, „Pictura românească interbelică – un capitol de artă europeană”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1996 PREUTU, Marina, „Ghiaţă D. ”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977

Dimensiuni

custom 94,5

Descriere

ulei pe pânză, semnat dreapta jos, cu brun, Ghiaţă D.

Informații documentare

Proveniență: până în 1982, colecția Octavian Moșescu; din 1982 colecţia Penca Moșescu; din 1991 colecția Balcica și Constantin Măciucă. Pe verso etichetă de participare la prima expoziţie a SCAR din ciclul “Colecţii şi Colecţionari”. Opera a participat la Expoziția "Colecții Buzoiene.Pictură.", Buzău, aprilie 1978 și este menționată în catalogul expoziției la cat. 16, sub titlul "Grup de țărani".

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.