9. Case pe Buzeștiul vechi [1929]

Către sfârșitul anilor ’20 Vasile Popescu intra în vizorul criticii de artă bucureștene drept unul dintre cele mai promițătoare nume ale “generației tinere”. Cronicile primite, apreciative și demne de un produs al modernității interbelice îl “forțau” pe Vasile Popescu să continue pe drumul modernismului asumat, fapt ce avea să se simtă înzecit în special în cursul deceniului patru al secolului trecut. Atras în special de construcții și de structuri, Popescu avea să își însușească treptat și un limpaj cromatic adecvat, limbaj ce avea să îi coordoneze ulterior întregul modul de creație. Influențele asumate în urma contactului cu arta lui Cézanne, dar mai ales din cea a lui Dufy și Derain, aveau să deschidă etapa de maturizare cromatică ce avea să se concretizeze în expoziția revelatoare din 1933. Opera de față se regăsește în acel ciclu de modulări picturale (1929-1932) realizate în mare parte datorită unei noi interpretări a peisajului, citadinul având un aport important. Mangalia, Faraoani, Balcic dar mai ales Bucureștiul sunt locurile preferate, pictorul căutând nu atât marile vedute, cât mai ales colțurile pitorești și interogațiile compoziționale. (I.P.)

Dimensiuni

width 27 cm, custom 32,5

Descriere

ulei pe carton, semnat şi datat stânga jos, cu negru, Vasile Popescu, 1929

Datare

1929

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.