20. Interior la Târgovişte [1924]

Începuturile artei lui Gheorghe Petrașcu pot fi puse pe seama influenţelor din partea unor pictori români sau străini, însă nu putem vorbi aici de o influenţă directă ori decisivă asupra operei petraşciene. Mai mult decât stilul profesat în atelierele maeştrilor avuţi pe parcursul studiilor în ţară şi străinătate, Gheorghe Petraşcu recunoştea că marea şcoală în lărgirea orizonturilor a constituit-o vizitarea muzeelor, cu al lor patrimoniu spiritual al umanităţii. Această atitudine activă, dar şi selectivă faţă de tezaurul artistic universal, face din Petraşcu un artist pentru care pictura predecesorilor săi a reprezentat cea mai fructuoasă lecţie, dar din care a fost dispus să înveţe doar ceea ce se potriveşte concepţiei şi temperamentului său. În acest sens, pictorul afirma: „Am văzut multe lucruri frumoase, dar totdeauna m-am ferit de influenţe.” (Ionel Jianu, „Noul academician Gh. Petraşcu, primul pictor membru al Academiei vorbeşte Rampei”, în „Rampa”, 1 iunie 1936, apud Vasile Florea, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989, p. 19 şi nota 81). În această idee înțelegem cum alegerea unor subiecte relevante poate duce la conturarea unui stil și a unui caracter pictural fără de care creația unui artist nu poate dăinui. Opera lui Petrașcu este una dintre aceste “construcții” ale imaginarului, pictura sa fiind fără îndoială produsul unei personalități culturale desăvârșite. Acele “lucruri frumoase” pe care le amintea Petrașcu în cursul anului 1936 nu se rezumă doar la picturile marilor muzee, ci chiar și la obiectele propriei scrutinări. Căutarea motivelor relevante reprezintă una dintre marile încercări ale pictorilor realiști ce își structurează creația pe lumea înconjurătoare. Astfel putem înțelege apariția și recurența unor motive în pictura modernă. În cazul lui Petrașcu și mai specific în cazul operei de față, recunoaștem interiorul de la Târgoviște. Tema, pictată pentru mai bine de 15 ani, pe parcursul deceniilor 3 și 4, se regăsește pe parcursul întregii cariere, specificul fiind oferit aici de locuința-atelier achiziționată în Târgoviște la începutul anilor ’20. Odaia pictorului, așa cum o regăsim intitulată în varianta ce se regăsește în colecția Muzeului de Artă Ion Ionescu-Quintus, Ploiești, intră în acest ciclu excepțional în care Petrașcu reușește să atingă acele note de expresivitate plastică. (I.P.)

Bibliografie

FLOREA, Vasile, „Gheorghe Petraşcu”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989 „Gh. Petraşcu”, Catalogul expoziţiei de pictură, Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1972

Dimensiuni

width 47 cm, custom 34,5

Descriere

ulei pe carton, semnat şi datat dreapta sus, cu negru, G. Petraşcu, (1)924

Datare

1924

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.