17. Întoarcerea de la bâlci [1875]

Îmbinând mai multe genuri ale picturii - peisaj, scenă de gen rustică, pictură animalieră - Nicolae Grigorescu se înscrie prin această lucrare într-o temă ce aparține realismului cu subiecte rurale. Motivele centrale ale acestei tematici explorate în corpusul său artistic sunt identificate de artist în perioada anilor 1860 în cadrul Şcolii de la Barbizon, unde intră în contact cu artiști preocupați de reprezentarea vieții simple și a naturii. Realizată în 1875, la un an după întoarcerea sa din călătoria în Italia, lucrarea de faţă face parte dintr-un capitol iniţial dedicat de Nicolae Grigorescu motivului întoarcerilor de la târg (implicit şi al carelor cu boi), reluat pe întreg parcursul creației sale. Inspirat de artiștii europeni întâlniți în călătoriile sale de la acea vreme și de arta lor, artistul adoptă tehnici picturale precum ”dal vero” (direct după realitate) și o abordare mai liberă și inovatoare, ce se manifestau în scenele de procesiuni şi de întoarceri de la sărbători religioase ori de la târguri. Pe acestea le transpune în variante specifice naționalului românesc, adaptate caracteristicilor distincte ale societății autohtone. Lucrarea se deosebește stilistic de picturile sale mai târzii pe aceeași temă. Dacă în anii 1880-1890 artistul preferă o tușă rapidă, dinamică și sintetică, aici forma este construită mai descriptiv, prin tehnici apropiate de desen. Se observă acest lucru în redarea roților căruței sau în modul atent de reprezentare a anatomiei animalelor. Astfel, se orientează spre o viziune artistică mai echilibrată, unde cerul, atmosfera și lumina sunt sugerate prin tușe discrete, fără gestualitatea energică ce va deveni ulterior marca stilului său. Totuși, limbajul său pictural inconfundabil începe deja să se contureze. De exemplu, micul grup de personaje din stânga este redat magistral prin câteva accente rapide de alb și roz, care sugerează volum și mișcare.Acest mod de exprimare caracteristic anilor 1870-1875 apare într-o serie restrânsă de peisaje cu scene de gen, considerate primul mare moment al capodoperelor sale pe această temă. Dintre acestea se remarcă „Întoarcerea de la bâlci”, aflată la Muzeul Național de Artă al României, unde cerul amplu și o umbrelă roșie amintesc de influențele impresioniștilor.

Bibliografie

BELDIMAN, Ioana, COSMA, Gheorghe, “Nicolae Grigorescu, pictură grafică”, Bucureşti, Muzeul de artă al R.S. România, 1984 BOURET, Jean, “Ecole de Barbizon et le paysage français au XIX e siècle”, Éditions Ides et Calendes, Neuchâtel CIOFLEC, Virgil, “Grigorescu”, Cultura Naţională, București, 1925 DRĂGĂNUȘ, Ovidia, “Nicolae Grigorescu în Galeria de artă a Muzeului regional Braşov”, Braşov, 1967 NICULESCU, Remus, “N. Grigorescu, Catalogul expoziţiei”, Bucureşti, Muzeul de artă RPR, 1957 OPRESCU, G. [-R.Niculescu], “N.Grigorescu”, vol 1, Ed.Meridiane, Bucuresti, 1961

Dimensiuni

width 37 cm, height 18 cm

Descriere

ulei pe carton, semnat și datat sânga jos, cu brun, ”Grigorescu, 1875”

Informații documentare

Opera este inventariată, catalogată și reprodusă în arhiva Remus Niculescu, monograful artistului timp de peste 50 de ani. Opera este reprodusă în monografia "Nicolae Grigorescu", Lelia Rudașcu, E.S.P.L.A., București, 1955 la cat. 36 sub titlul "Întoarcerea de la Bâlci".

Datare

1875

Provenienţă

colecția diplomatului Theodor Emandi și a soției sale, scriitoarea Elena Emandi

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.