58. Băiat din Vitré

Nicolae Grigorescu este preocupat de redarea pe pânză a unor tipuri și fizionomii umane din pături sociale modeste, ce puteau fi întâlnite pe străzile orașelor noastre, ori în țări precum Franţa şi Italia. Le dedică acestor personaje întregi serii, fără a-i lipsi de farmec și reprezentându-i deseori în posturi pitorești. Modelele lui Grigorescu ocupă meserii precum vânzători stradali sau modele din ateliere de artişti, ori ilustrează anumite tipologii, sau poziții sociale. Putem aminti dintre aceste serii unele lucrări pictate în ţară, precum ”Mocanul” (1867), ”Limongiul” (1870), sau altele executate în Franţa în timpul studiilor (cu precădere modele în atelier) ori lucrări realizate mai târziu, în 1874, când pictura lui Caravaggio din muzeele italiene îl va fi atras pe Grigorescu. Din această ultimă categorie menţionăm ”Pifferaro” și ”Il sor Vincenzio”, cel din urmă fiind realizat la Roma, ori ”Ştrengarul, figură de băiat napolitan”, aflat astăzi la Muzeul de Artă Braşov. Astfel, putem înscrie lucrarea de față în ciclul de pânze ce datează din deceniile 1860 și 1870 ale corpusului artistic al lui Nicolae Grigorescu, ale fizionomiei umane, ce pot fi considerate drept tipologii socio-psihologice. În aceste lucrări, artistul studiază concomitent și raporturile dintre lumină și umbră, situate la limita cu nocturna. Putem interpreta aceste opere drept probe premergătoare etapei de maturitate a corpusului artistic al lui Nicolae Grigorescu, când tema înserării, fie aprofundată în capitolul portretelor, fie în capitolul de plein air, devine una dintre preferinţele artistului. Putem înscrie și lucrarea de față între studiile menționate mai devreme, datorită tematicii explorate și stilului abordat. Remarcându-se prin monocromia de brunuri și ocruri, studiul de faţă reuneşte interesul lui Nicolae Grigorescu pentru redarea siluetei şi a expresiei fizionomice particulare personajului cu interesul pentru o regie nocturnă. Lumina difuză ce scaldă imaginea, concentrată mai ales asupra modelului, contribuie la atmosfera sumbră. Subiectul, probabil un ciobănaș francez sau un copil sărman, purtând o mică pălărie, o pelerină tradiţională şi opincuțe, este adăpostit lângă un zid. O notă de straniu şi de mister a figurii acestui copil este adăugată de privirea absentă, melancolică, ce caută să redea psihologia copilului. Cromatica lucrării, precum și studiul luminii, evocă o serie de studii monocrome ale unor figuri singure situate în întuneric ori în penumbră, realizate de Grigorescu către 1867-1876. Astfel, ”Băiat din Vitre” examinează în stilul consacrat de Nicolae Grigorescu o anumită tipologie umană, asociată unui mediu social precar.

Bibliografie

BELDIMAN, Ioana, COSMA, Gheorghe, “Nicolae Grigorescu, pictură-grafică”, Bucureşti, Muzeul de artă al R.S. România, 1984. BOURET, Jean, “Ecole de Barbizon et le paysage français au XIX e siècle”, Editions Ides et Calendes, Neuchâtel [f.a.]. CIOFLEC, Virgil, “Grigorescu”, Cultura Naţională, Bucuresti, 1925. DRĂGĂNUȘ, Ovidia, “Nicolae Grigorescu în Galeria de artă a Muzeului regional Braşov”, Braşov, 1967. NICULESCU, Remus, “N.Grigorescu, Catalogul expoziţiei”, Bucureşti, Muzeul de artă RPR, 1957. OPRESCU, G. [-R.Niculescu], “N.Grigorescu”, vol 1, Ed.Meridiane, Bucuresti, 1961.

Dimensiuni

width 23 cm, height 36 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat stânga jos, cu roșu, ”Grigorescu”

Informații documentare

Opera este clasată în categoria Fond a Patrimoniului Naţional Cultural Mobil, prin ordinul Ministrului Culturii, nr. 2006, din 08.01.2013.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.