45. Vele la Veneția [1914]

Pictor statornic al peisajului marin, Nicolae Dărăscu își construiește o identitate artistică legată de reprezentarea mării, explorând relația dintre apă și lumină. Tematica marină reprezintă un fir continuu al creației sale, reluat în diferite etape ale carierei artistice și în multiple spații geografice, de la Marea Mediterană, la litoralul românesc și Delta Dunării, până la canale venețiene. Interesul pentru ambarcațiuni, devine un element recurent, acestea fiind integrate în compoziții care pun în valoare cromatica impresionistă. În perioada timpurie, călătoria din 1908 la Saint Tropez marchează o etapă importantă în modelarea apetenței sale pentru această tematică. Lumina specifică, pânzele colorate ale vaselor și dinamica portului captează atenția artistului, iar lucrări precum ”Vedere din Saint Tropez” sau ”Portul Saint Tropez” denotă o apropiere de estetică impresionistă, uneori chiar cu accente pointiliste. În aceste compoziții, întinderea apei este redată prin tușe vibrante, iar bărcile structurează spațiul pictural. Astfel, se conturează o primă asociere între lumină și mișcare, care va reveni în toate iterațiile ulterioare abordate. Ajuns la mijlocul anilor ’20 în nordul Italiei, la Veneția și Chioggia, Dărăscu va perpetua tematica impresionistă iar seria de lucrări realizate între 1925 și 1926, expusă ulterior în expoziția ”Veneția”, este considerată un reper al picturii românești moderne, fiind apreciată de contemporani precum Francisc Șirato și Nicolae Tonitza.Interesul artistului se concentrează asupra efectelor luminii asupra apei și asupra volumelor pictate prin culoare, apropiindu-se, astfel, de maeștri europeni precum Claude Monet sau Pierre-Auguste Renoir. Lucrarea de față poartă însemnele parcursului tematic și stilistic al lui Nicolae Dărăscu, reflectând preferința artistului pentru peisajul marin și pentru dialogul dintre lumină și culoare. Culoarea guvernează întreaga compoziţie de față, iar suprafeţele sunt coordonate exclusiv de volumele pictate. Pe fondul cerului de un albastru limpede și al clădirilor, se proiectează pânzele ușoare - fie înălțate, fie coborâte - ce sugerează mișcarea bărcilor. Astfel, punctul de interes este direcționat către vele, aflate în punctul central al compoziției, la fel cum observăm și în alte lucrări ale artistului, “Bărci la Chinoggia” (1926) sau ”Vase pescărești” (1924). Transpuse într-un registru dual de roșu și galben, pânzele oferă ritmicitate lucrării, desfășurându-se într-o perspectivă largă, pe orizontală. Putem observa o bivalenţă cromatică, modelată în jurul tonurilor principale ale lucrării: albastru și oranj. Pensulația folosită pentru schițarea mării amintește de trăsăturile impresionismului și imită consistența autentică a apei. Deși surprinse plutind pe loc, bărcile dau impresia deplasării iminente, asemenea lucrării ”Peisaj din Veneția”. Așadar, lucrarea de față condensează fascinația susținută a lui Nicolae Dărăscu pentru peisajul marin și pentru asocierea dintre lumină, apă și culoare, simbolizând un capitol întreg al corpusului său artistic.

Bibliografie

DRĂGUŢ, Vasile, “Nicolae Dărăscu”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1966 Catalogul Expoziţiei “Nicolae Dărăscu. Magician al culorii”, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti, 2009 IONESCU, Radu, ”Dărăscu”, Editura Meridiane, 1987 DEAC, Mircea, ”Peisajul impresionist în pictura din România”, Monitorul Oficial, București, 2009

Dimensiuni

width 64 cm, height 50 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat şi datat ilizibil, dreapta jos, ”N. Dărăscu, 1914”

Datare

1914

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.