otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
„Desenul se poate dispensa de pictură şi de culoare, dar nu şi pictura de desen (...) Desenul poate fi de sine stătător... în timp ce culoarea fără desen rămâne ceva nevertebrat... delicvescent... Lupta între materie şi spirit. Dozaj al materiei şi spiritului.” (Theodor Pallady) Personalitatea lui Theodor Pallady a marcat peisajul artistic românesc, atât de-a lungul unei jumătăţi de veac, cât a durat activitatea sa expoziţională, cât şi ulterior, prin impactul pe care creaţia sa l-a avut asupra dezvoltării artei româneşti. Pallady ajunge la Paris în 1889, iar începând din 1892 lucrează în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi are colegi pe Matisse, Manguin şi Jean Puy. Se întoarce în ţară în 1904, dar continuă să expună la Paris până în 1940. În mediul de intensă efervescenţă cratoare al Parisului, de mutaţii stilistice şi ideologice, creaţiile lui Theodor Pallady sunt expresia căutării perpetue a clasicului şi a echilibrului, spre deosebire de cele ale artiştilor francezi, alături de care s-a petrecut formarea sa artistică. Optând pentru echilibru între elementele plastice şi refuzând exaltarea sentimentului în artă, Pallady tindea către formele evocatoare de idei. Cunoscând geometria armonică ascunsă în fiecare lucru, a urmărit să o expună cu o economie esenţială, severă, de factură clasică, simplificând în acest scop desenul la cele mai expresive linii, înlăturând detaliile nesemnificative. Pallady a reafirmat prin arta sa supremaţia desenului asupra culorii, teorie clasică prin care artistul susţine dimensiunea cerebrală a picturii sale, refuzând primatul senzaţiei. „Turc la cafenea” este una dintre lucrările care manifestă capacitatea desenului singur de a realiza o operă, evocând în acelaşi timp caracteristicile liniei care se află la originea picturii lui Pallady. Un desen aparţinând probabil perioadei pariziene, ulterior căreia artistul a preferat intimitatea propriului atelier, lucrarea evocă disciplina pe care artistul şi-o impusese stilului pentru ca arta sa să atingă echilibrul perfect dintre materie şi spirit. Personajul este schiţat din câteva linii trasate ferm, cu accent asupra figurii, căreia îi sunt surprinse particularităţile fizionomice şi atitudinea contemplativă prin mijloace plastice folosite cu parcimonie. Desenul este la Pallady un mod în sine de a privi, de a vedea ceea ce este esenţial într-o formă, ceea ce este decantat de impurităţi, amănunte nesemnificative, imperfecţiuni, este modul prin care se poate depăşi imaginea naturală şi se poate ascede către esenţa lucrurilor. În acest sens, Pallady se întreba, în jurnalul său: „nu este oare desenul esenţialul?”
creion pe carton subțire, semnat şi inscripţionat dreapta jos, în creion TP, avec le crayon
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
„Desenul se poate dispensa de pictură şi de culoare, dar nu şi pictura de desen (...) Desenul poate fi de sine stătător... în timp ce culoarea fără desen rămâne ceva nevertebrat... delicvescent... Lupta între materie şi spirit. Dozaj al materiei şi spiritului.” (Theodor Pallady) Personalitatea lui Theodor Pallady a marcat peisajul artistic românesc, atât de-a lungul unei jumătăţi de veac, cât a durat activitatea sa expoziţională, cât şi ulterior, prin impactul pe care creaţia sa l-a avut asupra dezvoltării artei româneşti. Pallady ajunge la Paris în 1889, iar începând din 1892 lucrează în atelierul lui Gustave Moreau, unde îi are colegi pe Matisse, Manguin şi Jean Puy. Se întoarce în ţară în 1904, dar continuă să expună la Paris până în 1940. În mediul de intensă efervescenţă cratoare al Parisului, de mutaţii stilistice şi ideologice, creaţiile lui Theodor Pallady sunt expresia căutării perpetue a clasicului şi a echilibrului, spre deosebire de cele ale artiştilor francezi, alături de care s-a petrecut formarea sa artistică. Optând pentru echilibru între elementele plastice şi refuzând exaltarea sentimentului în artă, Pallady tindea către formele evocatoare de idei. Cunoscând geometria armonică ascunsă în fiecare lucru, a urmărit să o expună cu o economie esenţială, severă, de factură clasică, simplificând în acest scop desenul la cele mai expresive linii, înlăturând detaliile nesemnificative. Pallady a reafirmat prin arta sa supremaţia desenului asupra culorii, teorie clasică prin care artistul susţine dimensiunea cerebrală a picturii sale, refuzând primatul senzaţiei. „Turc la cafenea” este una dintre lucrările care manifestă capacitatea desenului singur de a realiza o operă, evocând în acelaşi timp caracteristicile liniei care se află la originea picturii lui Pallady. Un desen aparţinând probabil perioadei pariziene, ulterior căreia artistul a preferat intimitatea propriului atelier, lucrarea evocă disciplina pe care artistul şi-o impusese stilului pentru ca arta sa să atingă echilibrul perfect dintre materie şi spirit. Personajul este schiţat din câteva linii trasate ferm, cu accent asupra figurii, căreia îi sunt surprinse particularităţile fizionomice şi atitudinea contemplativă prin mijloace plastice folosite cu parcimonie. Desenul este la Pallady un mod în sine de a privi, de a vedea ceea ce este esenţial într-o formă, ceea ce este decantat de impurităţi, amănunte nesemnificative, imperfecţiuni, este modul prin care se poate depăşi imaginea naturală şi se poate ascede către esenţa lucrurilor. În acest sens, Pallady se întreba, în jurnalul său: „nu este oare desenul esenţialul?”
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
