7. Consolația

Deceniul 1871-1881 transpare ca o perioadă deosebit de însemnată pentru Theodor Aman sub aspectul activităţii artistice şi a propriei capacităţi de asimilare, acesta dedicându-se exclusiv gravurii în acvaforte, rămânând astfel, în istoria artei româneşti, primul pictor-gravor de mare anvergură atât prin preeminenţa operelor sale, cât şi prin tehnica liberă, neconvenţională pe care a adoptat-o. Atenţia pe care Aman o dedică tehnicii gravurii se datorează pe de o parte fenomenului de „renaştere” a gravurii, larg răspândit în acea perioadă în Franţa, iar pe de alta, activităţii premergătoare - în domeniu - acestor noi descoperiri, a Şcolii de la Barbizon, ai cărei adepţi au transpus natura într-o viziune lirică, în opere de neegalat. Strălucirile soarelui, reflexele apei, transparenţa atmosferei, scenele nostalgice cu păstori şi turmele lor în mijlocul naturii au avut o influenţă covârşitoare asupra lui Aman - un suflet permanent deschis către autenticul românesc şi înţelegerea naturii. Tematica exhaustivă a gravurilor sale este elocventă pentru natura deosebit de receptivă din punct de vedere artistic a lui Aman. Cu acelaşi talent realizează portrete, compoziţii istorice şi scene ţărăneşti, atât în lucrările originale, cât şi în cele de interpretare după propriile picturi şi după artişti străini. Din categoria scenelor cu specific ţărănesc face parte şi opera în acvaforte şi ac intitulată „Consolaţia”, o analiză curajoasă în alb şi negru a universului colorat a altei opere a pictorului, intitulată „Idilă rustică”(ulei pe pânză, Muzeul Judeţean Arad, 1880). De descrierea iconografică a gravurii s-a ocupat Mariana Vida în catalogul „Theodor Aman gravor”, publicat sub egida Muzeului Naţional de Artă – Cabinetul de Desene şi Gravuri, Bucureşti, 1993. Inclusă de aceasta în categoria gravurilor lui Aman de „interpretare după propriile picturi”, menţionată la anul 1880, opera reprezintă o „pereche de mocani aşezaţi lângă un copac. Ea poartă costum bogat de Muscel, cu maramă amplă, el pălărie cu boruri largi. În fundal o biserică”. La acestea se adaugă calităţile extraordinare ale desenului delicat, de interpretare a valorilor plastice şi personaje atent studiate, prin surprinderea stărilor sufleteşti ale femeii şi a atitudinii ocrotitoare a bărbatului, într-o imagine străbătută de un puternic fior romantic. (M.N.)

Bibliografie

Catalog “Centenar Theodor Aman”, Ed. Venus, Bucureşti, 1991 FLOREA, Vasile, “Theodor Aman”, Ed. Meridiane, București, 1972 PUNGĂ, Doina, “Grafica pe teritoriul României în sec. al XIX-lea (litografia şi gravura în acvaforte)”, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2009 RADU, Bogdan, „Theodor Aman”, Ed. de Stat pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1955 VIDA, Mariana, “Theodor Aman gravor”, Bucureşti, 1993

Dimensiuni

width 8 cm, height 12 cm

Descriere

acvaforte, semnat și intitulat în chiuvetă, Theodore Aman, fecit Consolația

Informații documentare

Opera este prezentată în “Repertoriul Graficii Românești din secolul al XIX-lea”, vol. I, cat. 181. Opera este o interpretare după “Idilă rustică”, operă conservată la Muzeul Judeţean Arad şi reprezentată în “Centenar Theodor Aman”, cat. 142.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.