52. Dansul călușarilor [1973]

Magdalena Rădulescu întreprinde un proces de creație laborios în care se întrepătrund, treptat, simbolismul, expresionismul și arta populară. Artista reușește să armonizeze elemente ce sunt, în aparență, eterogene. Filonul tradițional și basmul vor reprezenta firul roșu ce leagă întreaga sa operă. Resursă inepuizabilă în imaginarul său creator – copilăria – revine recurent în tematica populară din pânzele sale. Parfumul oriental al Dobrogei va rămâne profund întipărit în mintea Magdalenei Rădulescu. Aceasta a locuit, succesiv, la Constanța și Galați, plasamente geografice sub protecția cărora a avut șansa să intre în contact direct cu dansurile și costumele orientale, dar și cu tătarii și odaliscele pe care le vom întâlni mai târziu în lucrările sale. Figurile oamenilor simpli vor căpăta în opera sa semnificații mult mai înalte. Ca într-un ritual, Magdalena Rădulescu va relua constant teme precum ”hora” sau ”călușarii”. Spectacolul, înțeles drept lumea teatrului, a circului, sau a dansului, îi va servi, de asemenea, drept sursă de inspirație. Lucrările Magdalenei Rădulescu apar drept o moștenire spirituală pe care artista se simte responsabilă să o transmită mai departe. Amprenta folclorică e așezată pe pânzele încărcate de pleiade de siluete ce poartă costume populare, zugrăvite cu brațele ridicate, sau în timp ce execută pași de dans. Alături de protagoniștii reprezentativi pentru folclorul național, artista revitalizează mituri, introducând un element ce avea să-i devină laitmotiv – calul. Cu origini divine, simbol al avântului și al curajului, calul întregește tripticul subiectelor preferate ale artistei, alături de dansatori și mască. Traseul profesional al Magadeleni Rădulescu se suprapune cu încercarea sa de a identifica forme noi de structurare compozițională. În opera artistei convențiile dispar, accentul fiind pus mai degrabă asupra reprezentării tematicii populare prin încastrarea simbolului. Fervoarea și agitația scenelor de sărbătoare sunt surprinse atât cu ajutorul unei pensulații rapide, cât și prin utilizarea nuanțelor de roșu, brun și alb, cea din urmă dobândind, deseori, valoare simbolică.

Bibliografie

DEAC, Mircea, ”Magdalena Rădulescu”, Editura Meridiane, București, 1980. ”Magdalena Rădulescu. Pictură și grafică”, Muzeul Național de Artă al României, București, 1994. ILNIȚCHI-ARDELEAN, Alexandra, ”Magdalena Rădulescu”, Muzeul de Artă Brașov, Brașov, 2022.

Dimensiuni

width 46 cm, height 55 cm

Descriere

ulei pe piele, semnat și datat dreapta jos, cu galben, "Magdalena Rădulesco, 1973"

Datare

1973

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.