26. Zbor peste câmpie [1955]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Roxana Scripcaru

Șef Birou Evaluare Artă Românească Postmodernă & Contemporană

0736 381 153 roxana.scripcaru@artmark.ro

26. Zbor peste câmpie [1955]

Ion Ţuculescu

1910, Craiova - 1962, Bucureşti

Estimare:

EUR 40.000 - 65.000

Adjudecat

EUR 93.000

Bibliografie

COMĂRNESCU, Petru,”Țuculescu”, ed. Meridiane, București, 1974. RIZEANU, Paul, ”Istoria Artelor Plastice în Oltenia (1800-2000). Vol. II (1919-2000)”, ed. Alma, Craiova, 2013. VLASIU, Ion, ”Ion Țuculescu”, ed. Meridiane, București, 1966.

ulei pe pânză, 51 x 61 cm, semnat stânga jos, cu negru, în monogramă, "TUC"

Informații documentare

Opera a făcut parte din expoziția retrospectivă de la Sala Dalles, București, 1965 și este menționată la cat. 121. Opera a făcut parte din Bienala de Artă de la Veneția, ediția XXXIIII, 1966. Opera a făcut parte din expoziția de artă românească de la Kunsterforbundet, Oslo, 1969. Opera a făcut parte din expoziția retrospectivă de la Muzeul Național de Artă al României, București, 1999. Opera a făcut parte din expoziția de artă românească de la Paris, 1967. Opera a făcut parte din expoziția de artă românească de la Liljevalchs Kunsthalle, Stockholm. Opera a făcut parte din expoziția "Ion Țuculescu. Geniul Amator", Art Safari, București, 2025. Opera este reprodusă în ”Țuculescu” de Petru Comărnescu, București, ed. Meridiane, 1974, cat. 33. Opera este reprodusă în ”Ion Țuculescu” de Ion Vlasiu, București, ed. Meridiane, 1966, cat. 56. Opera este reprodusă în ”Dealuri si câmpii - Ion Țuculescu si Horia Bernea” de Erwin Kessler, București, ed. Vellant, 2015, pag. 127.

Artist și medic, Ion Țuculescu reușește să se remarce în istoria artei românești, dezvoltând un repertoriu vizual inconfundabil. Nu se mulțumește cu ”imagini frumoase” și caută să elimine ”dulcegăria platonica din artă”, subiectul său central fiind viața însăși, în toată profunzimea și în tot dramatismul ei (Vlasiu, 1966, pag. 6). Interesul pentru artă îl manifestă încă din perioada liceului, când, în 1925, expune pentru prima dată, alături de fratele său, Șerban. În aceeași perioadă, frecventează pentru scurt timp și „Academia liberă de arte frumoase” condusă de pictorița Freda Trybalski Delnevo. Prima expoziție personală o organizează în 1938, la Ateneul Român din București. Creația sa cunoaște mai multe etape stilistice, însă constantă îi rămâne dorința de a exprima ”tainele naturii” și ”forța vieții”. Un moment definitoriu în parcursul său artistic are loc în 1935, când, aflat în parcul Filipescu din București, se oprește fascinat în fața unui zid acoperit de mușchi. Copleșit de revelație, se duce la magazinul ”Cartea românească”, de unde cere ”toate culorile cu care pictează pictorii”, revenind mai apoi să picteze zidul respectiv (Comărnescu, 1974, pag.6). Această fascinație pentru biologie, specifică atât artistului cât și medicului din el, este completată în pictura sa de o deschidere către mistic și de o reinterpretare personală a elementelor folclorice. Motive precum ”troița” și ”pasărea”, specifice decorativului țărănesc, capătă în viziunea lui Țuculescu o dimensiune fantastică, apropiată de lumea basmelor (Vlasiu, 1966, pag. 9). Lucrarea analizată, realizată în 1955, spre sfârșitul perioadei sale folclorice, exprimă întocmai această dualitate. Este o etapă în care Țuculescu își extrage inspirația din motivele decorative ale chilimurilor oltenești și ale broderiilor. Șirurile de frunze stilizate ce par uneori ca niște ochi, păsările, ramurile de copac nu mai sunt simple decoruri, cât metafore ce exprimă însăși frumusețea naturii. Repetarea și aglomerarea elementelor trimit la arta primitivă. Asemenea civilizațiilor arhaice, Țuculescu alege să nu rafineze, dar totodată nici să nu reproducă identic elementele în compoziția sa. Abordarea picturală îl depărtează de geometria specifică stilizării populare, astfel încât nu natura ”este supusă modului scoarțelor, ci motivele țărănești erau supuse naturii și unei forțe lirice care e mai puternică decât ele” (Comărnescu, 1974, pag.16).

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.