119. Iarnă [1992]

Fotografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare. Informații suplimentare în legătură cu starea de conservare, altele decât cele evident vizibile în fotografia/fotografiile lotului, disponibile pe calea formulării unei solicitări aici: Contact.

Întreabă-mă despre acest lot

Ioana Ciocoiu

Director Adjunct Evaluare, Evaluator Autorizat ANEVAR EBM, Membru Titular AEEAR

0757 026 459 ioana.ciocoiu@artmark.ro

119. Iarnă [1992]

Ştefan Câlţia

1942, Braşov

Estimare:

EUR 15.000 - 25.000

Adjudecat

EUR 20.000

ulei pe pânză, 88.5 x 116 cm, semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, în monogramă, "Câlţia, 1992"

Informații documentare

Artistul a avut amabilitatea de a confirma autenticitatea acestei lucrări.

Artistul Ștefan Câlția poartă cu sine inefabilul luminii, materialelor și locului său natal, al acelui spațiu idilic transilvănean, devenit stare de suflet. Natura, deopotrivă semeață și obișnuită, devine un personaj în sine, tăcut, martor al existenței și al curgerii molcome a timpului. În monografia dedicată artistului, Liviu Oprescu identifică o pendulare între „asprimea trăirii” și o anume “luciditate a reveriei”, între vis și veghe. Întrucât rememorarea, visarea sunt perpetue stări de veghe, visul devine o fereastră deschisă spre a extrage ce e mai adevărat din noi. Cerul ocupă un loc primordial în tablourile autorului, în special apusurile. În aceste compoziţii, orizontul este foarte jos, lăsând loc cerului, aerului, în tonuri trandafirii sau griuri colorate, de la albastru la portocaliu. Nu întâmplător, într-un interviu artistul mărturisea că primul tablou pictat a fost un peisaj, realizat cu o bucată de vată băgată în capătul unor tuburi cu vopsele de ulei. Plecând de la același interviu, regăsim o concepție interesantă asupra peisajului în creația lui Ștefan Câlția: " ilustrarea perfectă a unui concept din biologie, care spune că dacă anumite petice de pădure sunt foarte izolate, numărul păsărilor, ca măcăleandrul, sau al animalelor care trăiesc acolo scade pentru că nu mai reuşesc să comunice cu celelalte. Iar dacă încearcă să traverse dintr-un loc în altul cad pradă şoimilor. Măcăleandrii sunt nişte păsări micuţe, cântătoare, în culori vii, care nu pot zbura foarte mult. În Transilvania, multe zone de pădure nu au fost complet defrişate. Acolo domnesc stejari puşi atât pentru umbră, dar şi pentru hrană. Cioturile de stejar, vechi și pline de scorburi sunt o realitate a copilăriei mele". Peisajul devine astfel o poveste spusă în surdină,

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.