22. Animal fantastic [1982]

Universul utopic pe care îl regăsim adesea în pânzele lui Sabin Bălașa, înăuntrul căruia artistul se aventurează încă din anii copilăriei, reiterează fascinația sa în fața necunoscutului și a infinitului. În opera sa se remarcă, indiscutabil, trimuful simbolului contemporan în fața simbolului arhetipal, din care va păstra, totuși, valoarea universală. Contactul cu valorile fundamentale ale culturii, religiei și artei clasice e mijlocit de vasta bibliotecă întemeiată de tatăl său în casa din județul Olt. Artist multivalent, cu o vădită deschidere umanistă, Bălașa se va afirma, treptat, în postura de pictor, cineast și scriitor. Își construiește propriul său univers magic și transcendental, cu elemente spirituale adânc împământenite în străfundul ființei sale.Sabin Bălașa abordează teme din legendele și mitologia universală și schițează adesea subiecte precum viața și moartea, copilăria și tinerețea sau speranța renașterii. În creațiile sale, arta apare înțeleasă drept un vis etern – nu atât al artistului, cât al întregii omeniri. Artistul declara că arta este pentru el ”un exercițiu suprem al libertății proprii, o mare capacitate de a iubi”. Pictura lui Bălașa ni se înfățișează drept o continuă difuzare în timp. Cosmosul, lumea marină, deșertul sau munții reprezintă doar o mică parte din universul infinit în care artistul își așează cu grijă ființele fabuloase. Folosit cu predilecție încă din perioada de început, albastrul, în viziunea sa, ”este lumina cea mai îndepărtată, este imensitatea în care se rezolvă și renasc toate culorile și toate formele, este adevărul, idealul, eternitatea”. Albastrul lui Bălașa conferă artei sale sentimentul eternității. Cromatica sa devine o matrice spirituală a poporului român, avându-și rădăcinile în lirismul lui Eminescu și în mitul Mioriței. În opera de față albastrul elecrtizant se deschide și scade treptat în intensitate, până la contopirea sa cu valurile mării. Artistul încifrează metafore vizuale printr-o serie de simboluri arhetipale pe care le traduce în alegorii contemporane. Viețuitoarele imaginate de Bălașa reprezintă o imixtiune între figura fabuloasă a inorogului și imaginea mitică a centaurului. Ele evoluează până la statutul de simboluri ale eroismului și virtuților în raport cu alte personaje și întregul ansamblu al operei. La Bălașa, animalul potențează sensul fabulos al metaforelor pictate. Prim-planul operei ne înfățișează un protagonist desprins din sfera fantasticului, schițat într-o postură fermă, veghind parcă asupra întinderii marine. Artistul care a reușit să populeze cerul cu ființe umane își construiește propria semantică plastică cu ajutorul căreia va picta metafore cu rezonanțe poetice.

Bibliografie

DEAC, Mircea, ”Sabin Bălașa”, Editura Meridiane, București, 1984. BĂLAȘA, Tudor, ”Sabin Bălașa”, Editura Monitorul Oficial, București, 2013.

Dimensiuni

width 33 cm, height 33 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat și datat stânga jos, cu brun, "Sabin Bălașa, (19)82"

Datare

1982

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.