1. Peisaj din Giverny

“Cei doi ani petrecuți în satul Giverny în preajma lui Claude Monet au fost pentru mine deschiderea drumului către lumină și culoare” declara ani mai târziu Samuel Mutzner despre experiența sa în preajma “părintelui” impresionismului. Atras de farmecul și tehnica impresionistă încă din perioada studiilor din Franța, lui Mutzner nu îi va lua mult timp pentru a realiza necesitatea unei aprofundări serioase a studiului. Chiar dacă neoimpresionismul era cel care monopoliza prezența impresionismului în arta practicată de câțiva dintre tinerii pictori români (Dărăscu, Theodorescu – Sion, Ressu) din acea perioadă, Mutzner își va dedica 2 ani din viață unei ucenicii ce avea să îi ofere o cale proprie, determinată prea puțin de caracteristicile unui curent totuși trecător. Evoluția paletei lui Mutzner este visceral legată de șederea în micuțul sat franțuzesc, însă nu este mai puțin adevărat că perioada franțuzească de până la 1908 marcase deja o clarificare a viziunii (cel puțin față de perioada muncheneză). Tonurile închise dispăreau, iar valorația prin clar- obscur era înlocuită de încorporarea luminii în culoare. O componentă interesantă pentru discursul pictural al perioadei 1908-1911 este aceea că Mutzner pictează în rezonanță maximă cu lecțiile preluate de la Claude Monet – prin tehnica specifică a facturii, în formă de puncte juxtapuse și reliefate, cu o gamă restrânsă de culori, mai mereu calde, dar și cu o solidă construcție a formelor și volumelor – însă produsul final se apropie de neoimpresionism (fapt ce ne relevă legătura lui Monet cu evenimentele contemporane lui din preajma lui 1900, când lucrările lui Seurat, Signac sau Pissarro vibrau consonant). Un motiv favorit al lui Mutzner a fost biserica Saint Radegonde a satului Giverny, căreia i-a dedicat un ciclu de pânze, menționat în seria notațiilor executate în momente variate ale zilei sau anotimpurilor. În pânza noastră pictorul redă imaginea bisericii într-un cadru generos: un plan larg, cu o perspectivă deschisă spre valea înconjurată de coline. Silueta bisericii se conturează într-o tonalitate albăstruie și o lumină ușor filtrată. Pasta este așternută în tușe mici, ușor reliefate ce acoperă o pânză pictată pe alocuri și în tușe linse, dar împreună alcătuiesc acest ansamblu vizual pregnant. (I.P.)

Bibliografie

ANDREESCU, Viorica, “Samuel Mutzner”, Ed. Meridiane, 1974 ANDREESCU, Viorica, „Samuel Mutzner – un reprezentant al impresionismului și neoimpresionismului în România”, în “Studii și cercetări de istoria artei”, 1971, nr. 1

Dimensiuni

width 49.5 cm, height 61 cm

Descriere

ulei pe pânză, semnat şi datat dreapta jos, cu roşu, MUTZNER, 1908

Informații documentare

Doamna Rodica Marian, monograful artistului, a avut amabilitatea de a certifica autenticitatea acestei opere. În 1909, Samuel Mutzner își organiza prima expoziție personală , în București, la Ateneul Român, cu lucrări realizate în Franța. Cel mai probabil această operă s-a aflat în acea primă manifestare individuală pe simezele bucureștene.

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.