otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
otografiile lotului sunt informative și orientative, neputând să asigure o vedere extrem de detaliată a obiectului din toate unghiurile. Recomandăm inspectarea fizică atentă a lotului înainte de licitare.
171. ”Copiii pierduți. Povești pentru copii”, greacă, tipărită în tipografia lui Ion Heliade-Rădulescu, București, 1832, cu ex-libris Colegiul "Sfântul Sava" și trei litografii, raritate extremă, de colecție
Preț de pornire
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
EUR 50
Adjudecat
Pretul de pornire si cel estimat nu sunt preturi de vanzare efective
Legătură originală, din carton, format in 4º, cu 5 pagini nenumerotate și 44 pagini numerotate cu caractere latine. Tipărită în Tipografia lui Eliad, pe hârtie vărgată cu filigran ”Leon/AFG” realizată în Veneția. Conține 3 litografii realizate de ”d`Thierry” la București, imprimate pe hârtie vărgată, cu filigran ”AN (Median?)” realizată în Slovacia. Pentru forzaț a fost folosită hârtie vărgată, cu filigran ”Orlat”. Colegiul ”Sfântul Sava” a fost fondat în 1694, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu sub numele de ”Academia Domnească de la Sfântul Sava” și era dispus inițial în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, astăzi Universitatea din București. Curând va deveni una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar și Școala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele în Istanbul. Limba folosită în cadrul procesului de educație era cea greacă, până în 1818, când la inițiativa lui Gheorghe Lazăr, învățământul a început să se facă în limba română la toate nivelele. Colegiul cuprindea prin 1831 treptele de "umanioare" (gimnaziu) (patru ani), de "învățături complementare" (trei ani) și de "cursuri speciale" (învățământ superior, trei ani). În cadrul colegiului s-a înființat prima bibliotecă națională a românilor, în anul 1836. Academia s-a divizat în anul 1864 la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ramura academică fiind convertită în Universitatea din București, iar cea de educație secundară fiind organizată în ceea ce va fi numit mai târziu Colegiu Național ”Sfântul Sava”. Ion Heliade-Rădulescu a cumpărat, împreună cu unchiul său, serdarul Nicolae Rădulescu, la 11 octombrie 1830, de la văduva doctorului Constantin Caracaș, tipografia zisă ”de la Cișmeaua lui Mavrogheni, din Obor”, pe terenul dăruit de tatăl său, fostă proprietate a lui Gheorghe Lazăr. Din 1832 a rămas proprietar unic. Deoarece era posesorul singurei tipografii particulare, i s-a dat lui Eliade, din decembrie 1832, funcția de director al Buletinului oficial la postelnicie, această publicație oficială apărând de la 8 decembrie 1832 sub titlul ”Buletin. Gazetă administrativă”, iar de la 15 decembrie 1832: ”Buletin, gazetă oficială”. Scriitorii afirmați în acea perioadă și-au publicat, aproape toți, principalele opere în ”Tipografia lui Eliad”
Dimensiuni
width 11 cm, height 16 cm
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.
Legătură originală, din carton, format in 4º, cu 5 pagini nenumerotate și 44 pagini numerotate cu caractere latine. Tipărită în Tipografia lui Eliad, pe hârtie vărgată cu filigran ”Leon/AFG” realizată în Veneția. Conține 3 litografii realizate de ”d`Thierry” la București, imprimate pe hârtie vărgată, cu filigran ”AN (Median?)” realizată în Slovacia. Pentru forzaț a fost folosită hârtie vărgată, cu filigran ”Orlat”. Colegiul ”Sfântul Sava” a fost fondat în 1694, la îndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu sub numele de ”Academia Domnească de la Sfântul Sava” și era dispus inițial în clădirile Mănăstirii Sfântul Sava, astăzi Universitatea din București. Curând va deveni una dintre cele mai importante academii din Balcani, alături de Academia din Phanar și Școala Superioară a Patriarhiei Constantinopolului, ambele în Istanbul. Limba folosită în cadrul procesului de educație era cea greacă, până în 1818, când la inițiativa lui Gheorghe Lazăr, învățământul a început să se facă în limba română la toate nivelele. Colegiul cuprindea prin 1831 treptele de "umanioare" (gimnaziu) (patru ani), de "învățături complementare" (trei ani) și de "cursuri speciale" (învățământ superior, trei ani). În cadrul colegiului s-a înființat prima bibliotecă națională a românilor, în anul 1836. Academia s-a divizat în anul 1864 la inițiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ramura academică fiind convertită în Universitatea din București, iar cea de educație secundară fiind organizată în ceea ce va fi numit mai târziu Colegiu Național ”Sfântul Sava”. Ion Heliade-Rădulescu a cumpărat, împreună cu unchiul său, serdarul Nicolae Rădulescu, la 11 octombrie 1830, de la văduva doctorului Constantin Caracaș, tipografia zisă ”de la Cișmeaua lui Mavrogheni, din Obor”, pe terenul dăruit de tatăl său, fostă proprietate a lui Gheorghe Lazăr. Din 1832 a rămas proprietar unic. Deoarece era posesorul singurei tipografii particulare, i s-a dat lui Eliade, din decembrie 1832, funcția de director al Buletinului oficial la postelnicie, această publicație oficială apărând de la 8 decembrie 1832 sub titlul ”Buletin. Gazetă administrativă”, iar de la 15 decembrie 1832: ”Buletin, gazetă oficială”. Scriitorii afirmați în acea perioadă și-au publicat, aproape toți, principalele opere în ”Tipografia lui Eliad”
Informații suplimentare
Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.