Bibliografie

PREUTU, Marina, “Vasile Popescu”, Ed. Meridiane, București, 1990

tempera pe pânză, 90 x 115 cm, semnat dreapta jos, cu negru, Vasile Popescu

Vasile Popescu ni se relevă de cele mai multe ori drept un peisagist, care a îndrăgit marea, în special Balcicul, dar și urbanismul capitalei sau al orașelor transilvănene. Însă componenta cea mai recognoscibilă în pictura artistului rămâne indiscutabil compoziția, care a suferit un proces de epurare și reinterpretare specific. Chiar dacă motivul a rămas important în anumite opere, în special în cele în care sunt compuse personaje, în timp, subiectul uleiurilor a încetat să poarte însemnătate, devenind un pretext pentru subtile orchestrații cromatice. Marinele lui Vasile Popescu au fost influențate mai ales de contactul cu Balcicul, care, la data în care pictorul ajungea în micuțul orășel dobrogean, era deja bine împământenit în conștiința pictorilor și a colecționarilor vremii. Din punct de vedere plastic, cea mai importantă călătorie este consemnată în anul 1933, când, sub intensa activitate la Balcic, dar și la Mangalia, Popescu inaugurează un nou mod de exprimare, eminamente subordonat înlănțuirilor cromatice. În “Compoziție cu marinar și sirenă”, Vasile Popescu introduce în planul compoziției elemente ce îi făceau pe contemporanii lui să îl compare cu Raoul Dufy. Această atribuire vine drept explicație pentru raportul inedit dintre desen și culoare, dar și pentru o înțelegere a funcției principale a desenului. De fapt, putem recunoaște și tipicul de aranjare în pagină, asemănător cu cel al marinelor maestrului francez. Ce impresionează la opera de față este modul inedit prin care Popescu a reușit să echilibreze construcția, folosind un număr limitat de elemente compoziționale. Odalisca, pe care o recunoaștem și în alte opere specifice anilor ’30, este pictată în deplină libertate de exprimare, nefiind constrânsă de construcția motivului. “Pilonii” vizuali, cu ajutorul cărora pictorul modelează perspectiva, sunt desenați pe verticală de o parte și de alta a pânzei, deschizând privirea către orizont. Se observă astfel aplecarea artistului spre un ritm decorativ de ansamblu, în care atât compoziția, dar mai ales tehnica efectivă de pictare (arabescuri, ductul fluidizant, paleta timid fovă) sunt eficient orchestrate în acest scop. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.