52. ”Carte românească de învățătură (Cazania lui Varlaam)”, editată de mitropolitul Varlaam, tipărită în tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi“, în timpul domnitorului Vasile Lupu, ediție princeps, Iași, 1643, prima carte scrisă în limba română, piesă muzeală, de colecție

Cartea de cult tipărită are 3+384+116+4 file (cu frecvente greșeli de numerotare), fiind imprimată cu negru și roșu, cu două tipuri de caractere, mari și mici (în funcție de care pagina are 19 sau 28 rânduri), textul fiind împodobit cu gravuri, frontispicii, inițiale și vignete. Paginația indică un exemplar complet. La exemplarele puse în circulație s-a folosit: o foaie de titlu unicoloră (tipărită cu negru) cu anul de apariție 1641, o foaie de titlu cu textul imprimat cu negru și roșu încadrat de coloane și gravuri și anul 1643 și o foaie de titlu cu textul imprimat cu negru și roșu, încadrat de gravuri, având anul de apariție 1643. Toate cele trei foi de titlu au, pe verso, stema Moldovei, însoțită de versuri, urmate de Cuvântul împreună către toată seminția românească, a domnitorului Vasile Lupu și Predoslovia către cititori, a lui Varlaam. Cele două imprimări sau tiraje (A, B) de la 1643 alcătuiesc ediția princeps a Cazaniei mitropolitului cărturar Varlaam. Aparține tirajului A, având pagina de titlu ornată cu coloane (asemenea celebrei Biblii de la Ostrog (1581), folosită ca model), iar filele de la început și sfârșit sunt imprimate unicolor, cu cerneală neagră. Legătura cărții este din tăblii învelite în piele de culoare maro. Cotorul, cu binduri, a fost ornat cu benzi striate, în prezent șterse. Locul ornamentelor de pe prima copertă îl suplinește, cu un real efect artistic, o cruce mare din argint, având brațele ornate prin incizie. Simbolistica din câmpul crucii indică influențe apusene, ale Cultului Inimii lui Isus. Proveniența cărții din ținutului Sătmarului, locuit în trecut de un număr mare de credincioși greco-catolici, pare să indice realizarea piesei de artă pe acele meleaguri, în răstimpul epocii Luminilor. Scrierea aceasta a fost redactată de mitropolitul cărturar al Moldovei pe baza mai multor izvoare interne, românești, și externe, slavone, din îndemnul și cu cheltuiala domnitorului Vasile Lupu, scrierea apărând în tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi“. Grafica exemplarului este comună ediției princeps. Remarcăm gravurile renumite, datorate artistului Ilia Anagnoste, cu portretele Voievodului Vasile Lupu și a Doamnei Ecaterina (plasată în fruntea învățăturii pentru ziua Sf. Paști), gravura cu scena Sf. Teodor omorând balaurul și scena mare Sf. Cuvioasa Paraschiva, cu procesiunile prilejuite de aflarea moaștelor. Remarcăm faptul că exemplarul are varianta cea mai completă, sus conținând legenda în slavonă cu numele țarului româno-bulgar Ioan Asan al II-lea, iar jos scena cu domnitorul Vasile Lupu însoțind cortegiul cu moaște în drum spre Iași. O semnificație aparte o are gravura înfățișându-l pe Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, în postura de salvator al orașuluicetate Suceava de asediul cazacilor (ilustrează, de fapt, o povestire narată de către Petru Movilă lui Varlaam). În gravura cu scena Tăierea capului Sf. Ioan, un cititor credincios a făcut călăului păgân ceea ce turcii le făceau adesea creștinilor: i-a scos ochii! Atrage, de asemenea, atenția fila 218, ce a fost înfrumusețată de către un copist cărturar cu chenare desenate cu negru și roșu, plasând apoi în câmpul alb al paginii două gravuri de factură venețiană, una cu reprezentarea Sf. Ioan Damaschinul, cealaltă redând un simbol heraldic neogrecesc. Mărturii documentare. Astăzi, cartea păstrează puține însemnări. Pe filele de la început a existat o însemnare veche, în slavonă, ce a fost ștearsă. O notă ulterioară, din secolul al XVIII-lea, pare să aparțină unui copist: „Cerc cerneala și condeiu(l), bunes acuma amândouă“. (f. 45). Altă însemnare, de pe fila 384, atestă că tipăritura a aparținut lui Ioan, fiul lui Popa Mihai, pare-se din localitatea Corund. Tot ce se mai știe este că acest exemplar provine din ținutul Sătmarului, păstrându-se, în deceniile din urmă, într-o colecție particulară, alături de un manuscris românesc ce a fost scris, la 1692, de Popa Chirilă din satul Aciua. Chiar tăiată marginal, din cauza relegării în vechime, cartea se află în stare bună de păstrare, filele fiind curate, cu rare picături de ceară naturală și o serie de sublinieri datorate dascălilor, cantorilor și generațiilor de învățăcei care au deprins scris-cititul cu ajutorul renumitei Cărți românești de învățătură. Cazania lui Varlaam este cea mai frumoasă carte românească de învățătură imprimată de români în decursul Evului Mediu. Prin conținutul și ținuta sa, Cazania lui Varlaam este o carte de învățătură, un monument de limbă și literatură românească și, deopotrivă, o operă de artă.

Dimensiuni

custom 30 x 20 cm

Informații documentare

BRV. I, p. 45

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.