27. ”Sfintele și dumnezeieștile liturghii ale Sfinților Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare și Grigorie Teologul”, lucrare tipărită în tipografia lui Georgie de Klosius, Sibiu, 1852, piesă de colecție

Legătură este originală, din piele de culoare verde, lipită pe tăblii de lemn. Pe coperta I se află un medalion realizat cu aur reprezentând scena ”Învierii”. Format in 4º, cu pagină de titlu, 316 pagini numerotate cu caractere latine și o filă nenumerotată reprezentând cuprinsul. Tipărită de Johann Georg Samuel von Closius, pe hârtie velină cu filigran. Conține 3 xilogravuri, în plină pagină, ilustrându-i pe Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare și Grigorie Teologul. Exemplarul prezintă elemente de decor tipografic (inițiale, vigniete, etc) realizate cu cerneală roșie sau neagră, cu 35 de rânduri pe pagină.

Dimensiuni

width 19 cm, height 24 cm

Informații documentare

Johann Barth cel Bătrân (cca. 1670-1746) a început să lucreze din 1693 și a activat timp de peste 50 de ani ca tipograf. El fost întemeietorul unei adevărate dinastii de tipografi, alcătuită din fiul său, Johann Barth junior (1702-1782), fiul acestuia, Petrus Barth (1740-1801) şi fiul lui, Johann Andreas Barth (1773-1832). Din 1793, tipografia Barth a publicat seria calendarelor în limba română timp de o jumătate de secol. În perioada cât a activat ca tipograf (1788-1801), Petrus Barth a tipărit 37 de cărţi româneşti. Munca lui a fost continuată de fiul său, Johann-Andreas Barth (1773-1832). Ulterior, tipografia trece în proprietatea ginerelui său, Johann Georg Samuel von Closius, în 1832. Acesta din urmă o va dezvolta şi va permite publicarea, între 1859-1862, a gazetelor lui Heinrich Schmidt, „Siebenbürger Quartalschrift” (1859-1860) şi „Hermannstädter Zeitung” până în 1862, când ziarul este preluat de Theodor Steinhausser. Odată cu schimbarea proprietarului, se schimbă şi numele tipografiei, care din 1832 va lucra sub numele de Tipografia Closius, nume pe care îl va păstra până în 1890. În a doua jumătate a secolului XIX, Sibiul era unul din centrele principale ale culturii române din Transilvania. La 1881, existau aici șase tipografii (Closius, Steinhaussen, Krafft, Drotleff, Tipografia Arhidiecezană şi Adolf Meltzer).

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.