170. Natură moartă cu lalele, evantai şi mască roşie [mijlocul anilor '20]

În naturile sale statice, Theodor Pallady se relevă drept pictorul esențelor, al ideilor primordiale, a principiilor profund personale ce modelează caracterul și ființa creatorului de frumos. Nu este un secret tipologia picturală pe care pictorul o dislocă prin abordarea acestui subiect, natura statică fiind tratată – în întregul corp al creației palladiene – după precepte nu atât figurative, cât expresive. Obiectul – drept recuzită a pictorului - re-compus este aproape nul din punct de vedere al existenței lui cotidiene: un vas de flori, o scrumieră, o pălărie, cărţi, evantaiul sau o draperie, toate îşi pierd utilitatea clasică. Asemenea lui Cézanne, de la care se inspiră, Pallady construieşte compoziţii în care structura formei devine din ce în ce mai independentă de aspectul lucrurilor, iar culoarea şi lumina se eliberează de asemănarea cu natura. Naturile moarte ale lui Pallady sunt rezultate ale experimentelor şi teoriilor sale artistice, fiind totodată martorii stării de conflict în care se află cu societatea vremii si expresia aspiraţiei sale spre o lume mai bună. Opera “Natură moartă cu lalele şi mască roşie” se înscrie în acea „poezie a interioarelor” lui Pallady. De altfel ne introduce în profunzimea compozițiilor tipice ale anilor ’20, în ambianţa liniştită a atelierului. După subiectul evident pe care îl abordează naturile statice, dar mai ales din cauza apariției insolite a măștii – obiect ce transcende mereu materialitatea concretă a recuzitei obișnuite – opera poate fi integrată în corpul lucrările dintre 1924 și 1927, recurența „măștii” în titulatura pânzelor fiind relevantă. “Natură statică cu flori și mască brună”, “Natură statică cu flori și călimară”, „Vas cu flori și călimară” sau “Floarea soarelui și mască” sunt naturi statice înrudite compozițional, în care fie apar obiectele prezente în opera noastră, fie amintesc de stilul tipic mijlocului deceniului trei. Obiectele compoziţiei nu apar întâmplător în scenariul „interiorului” palladian şi nici doar pentru estetica volumelor lor, ci sunt alăturate într-o unică partitură, al cărei mesaj exclude naraţia. Dispuse în jurul vasului cu lalele (roșii), reprezentate înflorite, chiar puțin “trecute”, siluetele ce orânduiesc recuzita compun o compoziție în care culoarea este dominată de jocul complementarelor (roșu – verde), dar și de accente calde și nuanțe vii care duc la o armonizare afectivă a suprafeței pictate (chiar și culoarea naturală a cartonului – suport, ocru, are un rol în echilibrarea cromatică). (I.P.)

Bibliografie

MÂNDRESCU, Anatol, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 NANU, Adina, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, 1963 ŞORBAN, Raoul, „Theodor Pallady”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975

Dimensiuni

height 65 cm, custom 57,5

Descriere

ulei pe carton, semnat dreapta jos, cu verde, TPallady

Informații documentare

Proveniență: colecția Tiberiu Puica. Pe verso, etichetă de participare în expoziţia "Piteşti-Argeş, 1967/1968", Muzeul Regional Argeş.

Datare

mijlocul anilor '20

Informații suplimentare

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.