Bibliografie

BREZIANU, Barbu, ”N.N.Tonitza”, Ed. Academiei, București, 1967 BREZIANU, Barbu, “N.N.Tonitza”, Ed. Meridiane, București, 1986 CIUCĂ, Valentin, “Pe urmele lui Tonitza”, Ed. Sport-Turism, București, 1984

ulei pe carton, 39 cm, 49,5, semnat dreapta jos, cu brun, Tonitza

Informații documentare

Proveniență: anii '30-'50, colecția diplomatului român Basil Stoica (1889 - 1959), apropiat al lui Thomas Masaryk și al lui Ionel I.C. Brătianu, cunoscător a 14 limbi străine, luptător pentru fondarea și consacrarea României Mari, președinte în 1918 al Ligii Naționale a Românilor din America, ministru plenipotențiar în Bulgaria și Albania (1930-1936), Țările de Jos (1937-1939), se- cretar general al Ministerului Afacerilor Externe (1939-1945), negociator în 1946 al cauzei României ca și țară cobeligerantă la Conferința de Pace de la Paris; decedat la Jilava după 9 ani de detenție; preluată din familia diplomatului prin confiscare în 1977 de Muzeul Național de Artă al României; în 2009, după căderea regimului comunist, în urma unui şir îndelungat de procese, restituită moştenitorilor diplomatului; colecție particulară, Barcelona.

Dobrogea a reprezentat pentru Nicolae Tonitza spațiul principalelor descoperire estetice atât în domeniul peisajului (pe care îl practică asiduu atât în Mangalia, cât mai ales în Balcic), cât și a compozițiilor cu personaje – apariția primelor portrete de esență orientală, zonală. Perioada de creație ce coincide cu sejururile la Mangalia a marcat profund a doua jumătate a anilor ’20, în special datorită specificității vizuale, dar și a profundelor schimbări survenite în creația pictorului. Reconsiderarea atmosferei prin prisma luminii tipic dobrogene, zenitale a reprezentat principalul câștig ce a modelat picturalitatea. În peisaj resimte Tonitza cel mai profund această schimbare, pentru că, atunci când se distanțează de intimitatea proximității (cafenele, curtea lui Tefik) sau iese din zona cvasi-urbană (biserica, brutaria, colțurile pitorești) pictorul descoperă întinderea marină sau creează într-o atmosferă în lipsa elementului uman. De obicei aceste peisaje sunt și intitulate ca atare (“Liniștea eternă”, “Zi tristă la Mangalia”, “Impresie de amurg”), trecute printr-un filtru tipic expresionist, de altfel și premisa de la care pornesc căutările pentru vedutelor reprezentate. “Plajă la Mangalia” amintește de aceste peisaje cu o notă dezolantă, profund intimistă, în care însă motivul este căutat și din considerente estetice – perspectiva generoasă, experiment cromatic în regim diurn, zenital. (I.P.)

Pentru neclarități în legătură cu procedura de licitare, costurile adjudecării, termenii de garantare, de plată și de ridicare a lotului adjudecat recomandăm citirea/recitirea cu atenție a Regulamentului de Licitare.

Pentru informații suplimentare în legătură cu lotul și licitația contactați Departamentul de Consultanți de Artă.